Cu un scor clar, 389 de voturi pentru și 206 împotrivă, noul set de reguli deschide calea către sancțiuni mai severe pentru migranții care refuză să părăsească teritoriul Uniunii și introduce posibilitatea deportării acestora în centre amplasate în afara granițelor blocului comunitar, scrie Le Monde.
Decizia, salutată cu aplauze în plenul de la Bruxelles, marchează un pas important spre adoptarea finală a legislației. Urmează negocieri între legislatori și statele membre pentru stabilirea formei definitive a actului normativ.
Vot categoric și reacții puternice în plen
Adoptarea acestui pachet legislativ a fost posibilă cu sprijinul grupurilor politice de centru-dreapta și extremă dreaptă, într-un context în care presiunea asupra statelor europene privind controlul migrației este tot mai mare.
Parliament has just voted for a new stricter return regulation.
— Charlie Weimers MEP 🇸🇪 (@weimers) March 26, 2026
There is a new consensus in Europe.
The era of deportations has begun. pic.twitter.com/Q8VcYD9eBE
Europarlamentarii au susținut măsurile care permit, printre altele, sancționarea mai dură a migranților aflați ilegal pe teritoriul Uniunii și deschiderea unor așa-numite „centre de întoarcere” în afara UE. Acestea ar urma să devină destinația pentru solicitanții de azil ale căror cereri au fost respinse.
De altfel, statele membre ale Uniunea Europeană își exprimaseră deja acordul de principiu încă din luna decembrie, pentru propunerea inițiată anterior de Comisia Europeană.
Centrele din afara UE, în centrul controversei
Una dintre cele mai discutate prevederi ale reformei este posibilitatea înființării acestor centre de returnare în afara granițelor Uniunii. Migranții care nu obțin drept de azil ar putea fi trimiși în astfel de locații, unde ar aștepta deportarea sau alte proceduri administrative.
Totodată, noile reguli prevăd sancțiuni mai dure pentru cei care refuză să plece voluntar, inclusiv măsuri precum detenția și interdicțiile de reintrare în spațiul european.
Negocierile care vor urma după acest vot se vor concentra, potrivit observatorilor, pe câteva aspecte sensibile, printre care și amploarea puterilor acordate autorităților pentru identificarea și percheziționarea migranților fără acte.
Critici dure: „găuri negre legale”
Nu toată lumea privește aceste măsuri cu ochi buni. Mai multe organizații pentru drepturile omului au criticat dur inițiativa, avertizând asupra riscurilor majore pe care le implică.
International Rescue Committee a descris aceste centre drept „găuri negre legale”, atrăgând atenția că amplasarea lor în afara UE ar putea duce la situații în care drepturile fundamentale ale migranților nu pot fi garantate.
"Ele vor fi amplasate în afara teritoriului UE, unde factorii de decizie nu pot garanta că drepturile oamenilor vor fi respectate", a declarat Marta Welander de la IRC.
De asemenea, unele state membre, precum Franța și Spania, și-au exprimat rezervele cu privire la eficiența acestor centre.
Susținătorii vorbesc despre un efect de descurajare
De cealaltă parte, susținătorii reformei consideră că noile reguli ar putea avea un efect puternic de descurajare pentru migrația ilegală.
"Schimbările decisive introduse de acest regulament vor face posibilă garantarea acestui principiu simplu: dacă veniți ilegal în Europa, fiți siguri că nu veți rămâne aici", a spus europarlamentarul francez Francois-Xavier Bellamy.
Modele controversate și obstacole deja cunoscute
Criticii aduc în discuție și dificultățile întâmpinate de alte inițiative similare. Marea Britanie a renunțat la planul de a trimite migranți în Rwanda, iar proiectele gestionate de Italia pentru procesarea migranților în Albania s-au lovit de probleme juridice și de o implementare lentă.
În acest context, rămâne de văzut cum vor evolua negocierile și dacă forma finală a legislației va păstra toate aceste măsuri sau va suferi modificări sub presiunea criticilor.
