UPDATE: Prefectul de Mureş, Corneliu Grosu, a declarat corespondentului MEDIAFAX că a fost informat că Mikola Bela, membru al organizaţiei Noua Gardă Ungară, va fi, "până diseară (joi, n.red.) în afara graniţelor".
"Am fost informat că s-a pus în aplicare mandatul instanţei. Este prima dată când se întâmplă aşa ceva la noi, dar e o procedură standard ce se aplică celor condamnaţi. Deci trebuie să se conformeze procedurii. Astăzi (joi - n.r.) se afla în Târgu Mureş. Este în circuitul de expulzare.
Procedurile presupun identificarea, amprentarea, punerea imediată în executare a hotărârii judecătoreşti - preluarea celui în cauză şi conducerea în afara ţării", a spus Grosu.
Astfel, Mikola Bela a fost ridicat, joi după-amiază, de la o locuinţă din Târgu Mureş, fiind escortat spre Ungaria.
Prefectul a afirmat că în astfel de cazuri se asigură trupe specializate de protecţie, pentru punerea în aplicare a mandatului instanţei, astfel că, pe lângă transportul normal al celui vizat, se apelează şi la o "unitate suplimentară de siguranţă".
Hotărârea luată de Curtea de Apel Bucureşti, care devine executorie imediat, poate fi însă contestată la instanţa supremă, în termen de 10 zile.
Mikola Bela este unul dintre cei patru cetăţeni ungari care au primit interdicţie de a intra în România timp de un an, după cum a anunţat, în 17 martie, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Monica Dajbog.
Ceilalţi trei sunt Tyirityán Zsolt - membru al organizației "Oastea Haiducilor", Zagyva Gyorgy Gyula - membru Jobbik şi al Mişcării de Tineret din cele 64 de Comitate HVIM şi Szavay Istvan - membru Jobbik.
Dajbog preciza atunci că, în cazul lui Mikola Bela, membru al organizației Noua Gardă Ungară, "organele competente au sesizat Curtea de Apel București, în vederea declarării acestuia ca indezirabil.
Referitor la cei patru, "există indicii temeinice că fac parte din structuri implicate în activităţi de natură naţionalist-extremistă, ce constituie riscuri la adresa ordinii publice şi a securităţii naţionale a României", a mai spus purtătorul de cuvânt al MAI.
Interdicţia a fost dispusă "cu scopul preîntâmpinării producerii unor evenimente de natură a afecta grav ordinea publică pe teritoriul României", a mai spus Dajbog.
Declararea ca indezirabil a unui cetăţean al Uniunii Europene se dispune de către Curtea de Apel Bucureşti (CAB) şi devine executorie imediat, chiar dacă este atacată cu recurs la instanţa supremă, arată legislaţia în vigoare.
CAB se pronunţă, prin hotărâre motivată, în termen de maximum zece zile de la sesizarea formulată. Dacă declararea ca indezirabil este motivată de raţiuni de securitate naţională, în motivare nu se menţionează datele şi informaţiile ce au stat la baza deciziei.
Conform legii, punerea în executare a hotărârii prin care cetăţeanul UE sau membrul de familie a fost declarat indezirabil se realizează prin escortarea străinului până la frontieră sau până în ţară de origine, de către personalul specializat al Oficiului Român pentru Imigrări.
"Declararea că indezirabil este o măsură care se dispune împotriva unui cetăţean al Uniunii Europene sau unui membru de familie al acestuia care a desfăşurat, desfăşoară ori despre care există indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională sau ordinea publică. Măsură se dispune de Curtea de Apel Bucureşti, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Procurorul sesizează instanţa de judecată la propunerea instituţiilor cu competenţe în domeniul ordinii publice şi securităţii naţionale care deţin date sau indicii temeinice în acest sens", prevede legislaţia în vigoare.
Hotărârea instanţei poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la dată comunicării, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), însă este executorie. ICCJ trebuie să se pronunţe în maximum cinci zile de la formularea recursului.
Perioada pentru care un cetăţean al Uniunii Europene sau membru de familie al unui cetăţean al Uniunii Europene poate fi declarat indezirabil este de la 1 la 10 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului pentru o nouă perioada cuprinsă între aceste limite, în cazul în care se constată că nu au încetat motivele care au determinat luarea acestei măsuri.
Dreptul de rezidenţă al persoanei în cauza încetează de la dată pronunţării hotărârii prin care această a fost declarată indezirabilă.
