_6091682d77.jpg)
Potrivit IPJ Bacău, victimele sunt contactate prin e-mailuri spam, mesaje pe rețelele de socializare, ferestre pop-up sau apeluri telefonice în care li se spune fie că pot obține câștiguri rapide din investiții în criptomonede, fie că sunt implicate într-o „anchetă”, au un „cont compromis” sau o „datorie urgentă”.
Cum acționează escrocii
În multe cazuri, infractorii creează o stare de urgență. Victima poate primi un apel fals „de la poliție” sau „de la bancă”, fiind informată că identitatea i-a fost compromisă, că există un mandat de arestare pe numele său sau că o rudă are probleme grave.
Escrocii pretind că sunt reprezentanți ai unor instituții precum ANAF, Poliția Română, Europol sau ai unor bănci și cer persoanei contactate să nu închidă telefonul și să nu discute cu nimeni despre situație, invocând o „investigație confidențială”.
Banii ajung direct în portofelele infractorilor
Victima este instruită să retragă bani în numerar și să meargă la un ATM pentru criptomonede. Acolo, sub îndrumarea escrocului, scanează un cod QR și depune banii, care sunt transformați instant în criptomonede și transferați în portofelul virtual al infractorilor. După confirmarea tranzacției, apelul se încheie, iar numărul devine inactiv. Fondurile sunt apoi mutate rapid prin mai multe portofele virtuale, pentru a fi dificil de urmărit. Polițiștii subliniază că tranzacțiile cu criptomonede sunt rapide și ireversibile, iar recuperarea sumelor este aproape imposibilă.
Semne clare că este vorba despre o fraudă
Autoritățile atrag atenția că solicitarea de a păstra secretul, presiunea constantă și cererea de a depune bani într-un ATM crypto sunt indicii clare ale unei înșelăciuni. Nicio instituție oficială nu solicită plăți în criptomonede. Pentru a evita astfel de situații, cetățenii sunt sfătuiți să verifice informațiile direct la instituțiile implicate, folosind numerele oficiale, să nu scaneze coduri QR primite de la persoane necunoscute și să anunțe imediat poliția în cazul unei tentative de fraudă. Polițiștii încurajează, de asemenea, discuțiile în familie despre aceste metode de înșelăciune, subliniind că informarea și prevenția sunt cele mai eficiente mijloace de protecție.
