Paradoxal, doar 53 la sută dintre români sunt conștienți că riscă oricând să piardă tot. Însă, mai puțin de 20 la sută dintre ei iau și măsuri, precizează specialiștii. Facem o comparație cu Japonia, acolo unde conștientizarea pericolului este prinsă în legislația care ține de siguranța națională. Japonia are sute de locuri special amenajate, unde oamenii testează la propriu, forța cutremurelor, în fiecare an.
Un cutremur precum cel din 4 martie 1977, care a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, ar putea pune la pământ sute de imobile în toată țara și să afecteze alte câteva mii sau chiar zeci de mii.
Clădirile vechi, cele mai vulnerabile
Cele mai vulnerabile sunt clădirile vechi, ridicate înainte de introducerea normelor moderne de proiectare seismică. Multe dintre aceste imobile au fost construite într-o perioadă în care cerințele cu privire la rezistența la cutremure erau mult mai reduse, iar unele au trecut deja prin mai multe seisme puternice care le-au slăbit structura de rezistență. În multe cazuri, degradările nu sunt vizibile cu ochiul liber, însă pot deveni critice în momentul producerii unui cutremur major.
Problema este că o mare parte dintre aceste clădiri nu au fost consolidate niciodată. În România, legislația mai mult pune bețe în roate în loc să ajute. Legile actuale fac aproape imposibile consolidările imobilelor. Clădiri vechi cu zeci de apartamente zac în uitare, împotmolite în refuzul unora dintre proprietari, care nu vor sau nu își permit să plătească lucrările. De altfel, intră în sarcina proprietarilor să expertizeze tehnic locuințele și să ia măsurile necesare.
„Singurul imobil din Focșani reabilitat de către autoritățile locale este fostul sediu al tribunalului Vrancea, cândva palat al Justiției, în urmă cu peste 100 de ani. În rest, autoritățile locale nu au reabilitat nici măcar un singur bloc de locuințe, deși sunt destule care sunt încadrate într-o clasă de risc seismic.”, a spus reporterul Realitatea Plus
Imobilele rămân ani la rând într-o zonă gri
Astfel, multe imobile rămân ani la rând într-o zonă gri: nu sunt nici expertizate, nici consolidate. În lipsa unor intervenții, fiecare cutremur mai puternic poate însemna noi degradări structurale, care se adaugă la cele deja existente. În timp, aceste clădiri pot deveni extrem de periculoase pentru locatari și pentru trecători.
„Anual avem un plan de măsuri și acțiune care îl aprobăm în funcție de clădirile sau structurile care apar în registrul județean cu risc seismic major. Majoritatea, peste 90 la sută, le știm deja. ”, a spus Marius Iorga, prefectul județului Vrancea
De notorietate sunt și imobilele încadrate în urmă cu mulți ani în clasa de risc seismic 2, dar asupra cărora nu s-a intervenit niciodată. Specialiștii avertizează că unele dintre acestea pot ajunge să fie la fel de periculoase ca cele din clasa de risc seismic 1. Cu toate acestea, la parterul lor pot funcționa în continuare magazine, restaurante sau cafenele. Mai mult, legea restricționează doar închirierea apartamentelor din clădirile încadrate în clasa de risc seismic 1.
„La Focșani, inclusiv clădirea în care a funcționat Consiliul Județean Vrancea va intra într-un proces de reabilitare, din cauza riscului seismic grad 1 în care este încadrat acest imobi”, a mai spsu reporterul Realitatea Plus.
Pericolul unui seism major
Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât seismologii spun că un cutremur ca cel din 1977 nu a fost unul dintre cele mai mari care se pot produce în România. În zona seismică Vrancea pot avea loc cutremure mult mai puternice, capabile să producă distrugeri pe scară largă, mai ales în orașele cu imobile vechi.
Modelul Japoniei
În alte țări expuse la cutremure, statul a intervenit mult mai ferm pentru a reduce aceste riscuri. În Japonia, autoritățile au acționat în primul rând asupra clădirilor publice vechi: școli, grădinițe, spitale și centre universitare. Acestea au fost întărite cu diferite sisteme menite să le facă rezistente la cutremure. Astfel de tehnologii ar fi necesare și în România, mai ales în cazul clădirilor frecventate zilnic de mii de oameni.
Cutremur în România, joi dimineață. Ce magnitudine a avut şi unde s-a simțit
Nici clădirile noi nu oferă garanții
Însă riscurile nu se opresc doar la clădirile vechi. Nimeni nu poate spune cu certitudine dacă imobilele construite mai recent sunt cu adevărat sigure în fața unui cutremur de mare magnitudine. Legislația românească bate pasul pe loc, motiv pentru care chiar și clădirile noi pot deveni periculoase. Aceeași incertitudine există și în cazul blocurilor construite după 1977, care în teorie ar trebui să reziste la seisme. Din păcate, mulți dintre proprietari au făcut și fac tot felul de remodelări ilegale, nedeclarate, care afectează structura de rezistență a clădirilor.
Specialiștii români spun că nu avem standarde potrivite în construcții care să ne protejeze de seisme cu magnitudine mare. Totul, în ciuda faptului că dispunem de cunoștințele a mulți ingineri școliți chiar în Japonia, unde s-au dezvoltat unele dintre cele mai bune tehnologii de protecție împotriva cutremurelor.
Cercetare și responsabilitate
De ce în Japonia? Pentru că statul japonez, cât și marile companii de construcții din această țară, au finanțat programe ample de cercetare. În urma acestora au fost dezvoltate metode de consolidare a structurilor care împiedică apariția fracturilor la nivelul clădirilor în timpul seismelor puternice.
Cei care construiesc și consolidează clădiri în Japonia poartă pe umeri o răspundere foarte mare. Controalele se fac cu foarte mare atenție, iar arhitecții, proiectanții și constructorii care încalcă normativele impuse de lege ajung la închisoare.
Situația din România
În România, însă, suntem martorii unei situații total diferite. Zeci de investigații făcute de jurnaliști au demonstrat că, de multe ori, nici măcar terenurile pe care se ridică locuințe nu sunt analizate așa cum trebuie. Mai mult, în unele cazuri sunt ascunse vicii serioase de proiectare, care nu fac decât să se transforme într-o bombă cu ceas, gata să amenințe viețile oamenilor.
Din cauza legislației relaxate și a controalelor insuficiente, mii de familii de români ar putea să trăiască astăzi în clădiri periculoase fără ca măcar să știe asta. Proiectele pentru clădiri suferă zeci de modificări înainte ca imobilele să fie date în folosință.
În cele mai mari orașe din țară se ridică cartiere întregi de blocuri, iar experții au demonstrat că, în multe cazuri, au fost eliminate elemente esențiale de siguranță. Ademeniți de mirosul banilor, mulți dezvoltatori închid ochii în fața modificărilor și dau în folosință cu bună știință mii de apartamente care se pot transforma în capcane mortale.
Cutremur major în Grecia, în apropiere de orașul Larisa. A fost resimțit și în Albania
