Iohannis sesizează la CCR legea statutului funcționarului public parlamentar

Legea prevede că nu sunt incompatibili funcționarii publici parlamentari desemnați, prin act administrativ, să facă parte din consiliile de administrație ale regiilor autonome sau societăților aflate în subordinea, sub autoritatea sau sub controlul Camerei Deputaților, Senatului ori Parlamentului.

Șeful statului susține în sesizarea de neconstituționalitate că, prin conținutul normativ, legea contravine unor norme și principii constituționale.

El arată că articolul unic al acestei legi instituie un paralelism legislativ, ceea ce este contrar Legii fundamentale.

"Este neclar dacă desemnarea funcționarului public parlamentar printr-un "act administrativ" vizează atât hotărârile Parlamentului sau ale Camerelor acestuia, cât și alte acte administrative individuale emise de alte autorități sau de alte organe ale administrației publice. Astfel, se poate ajunge în situația în care un funcționar public parlamentar să fie desemnat drept membru într-un organ colegial chiar de către un ministru, printr-un ordin de ministru, de Președintele României, printr-un decret prezidențial sau de un organ al administrației publice. (...) În situația în care un funcționar public parlamentar este desemnat printr-un act administrativ să facă parte din "cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare și aflate sub control parlamentar", nu este clar ce instituție va reprezenta acesta și în ce raporturi juridice se va afla cu autoritatea care realizează respectiva desemnare printr-un act administrativ", spune Iohannis în sesizare.

Șeful statului precizează că, în ipoteza în care prevederile legii ar intra în vigoare, prin aplicarea acestora se poate ajunge chiar în situația în care un funcționar public parlamentar este numit prin decizie a prim-ministrului în Consiliul de administrație a CNAS.

"În situațiile în care funcționarii publici parlamentari pot ocupa, prin desemnarea printr-un act administrativ, funcții din cadrul unor organisme sau organe colective de conducere aflate sub control parlamentar este încălcat și principiul separației puterilor în stat. Astfel, având în vedere că funcționarii publici parlamentari își mențin raportul de serviciu și statutul special conferit "în scopul realizării prerogativelor constituționale ale Parlamentului", potrivit art. 2 din Legea nr. 7/2006, pe durata ocupării celorlalte funcții menționate în lege, are loc o ingerință în sfera puterii executive, contrară art. 1 alin. (4) din Constituție. Mai mult, nefiind clar dacă persoanele astfel desemnate reprezintă în continuare interesele Parlamentului, conform statutului special al acestora, indirect, se ajunge la legiferarea unei noi forme de control parlamentar, ceea ce contravine art. 111 din Constituție", adaugă Iohannis.

El precizează că prin instituirea excepției prevăzute de legea dedusă controlului Curții Constituționale este afectată însăși rațiunea instituirii incompatibilităților, dar și principiile ce guvernează statutul distinct al funcționarilor publici parlamentari.

"Argumentele invocate de inițiatori în expunerea de motive și adaptarea excepției prevăzute de art. 94 din Legea nr. 161/2003, prin extinderea acesteia și deschiderea posibilității pentru funcționarii publici parlamentari de a ocupa orice funcție în cadrul unui organism sau organ colectiv de conducere aflat sub control parlamentar, sunt lipsite de fundament", mai afirmă președintele Iohannis în sesizare.

Șeful statului mai susține că această lege instituie un privilegiu funcționarilor publici parlamentari, în comparație cu alte categorii de funcții publice care au reglementat un statut special, motiv pentru care se încalcă art. 16 alin. (1) din Constituție și se impune eliminarea acestui privilegiu.

El solicită CCR să constate că Legea pentru completarea art. 10 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar este neconstituțională în ansamblul său.