Coronavirus - România: 430605 de cazuri confirmate

Vezi mai multe detalii

Klaus Iohannis: NATO nu este o ameninţare pentru Rusia

Monday, 09 October 2017, 00:54 Sursă: REALITATEA.NET

Klaus Iohannis a declarat că membrii alianţei trebuie să fie mai tari ca oricând. "Prezenţa pe flancul estic trebuie întărită, mai ales la Marea Neagră", a declarat Klaus Iohannis, care a subliniat importanţa măsurilor cu caracter strict defensiv. "Scopul nostru este pacea nu războiul, NATO nu este o ameninţare pentru Rusia. În relaţia cu Rusia este nevoie de o strategie aliată cuprinzătoare. Ea trebuie să conţină dialogul", a declarat Klaus Iohannis. 

Klaus Iohannis a precizat că întâlnirea, care are loc pentru a treia oară la Bucureşti, conferă o veritabilă tradiţie a României. 

Klaus Iohannis a vorbit şi despre adaptarea NATO, ca urmare a agresiunii împotriva Ucrainei din 2014, când alianţa a demarat un amplu proces de adaptare, consolidare a posturii sale de apărare şi proiectare a stabilităţii dincolo de graniţele ţării. 

Klaus Iohannis a amintit şi de deciziile istorice luate de NATO, legate de întărirea flancului estic al alianţei. 

Iohannis: România, aliat resposabil

"Procesul de implementare continuă, iar parlamentelor le revine un rol structural, inclusiv în alocarea resurselor necesare apărăriii. România va fi continua să fie un aliat responsabil şi un partener de încredere. Am devenit un contributor relevant. Am alocat 2 la suta din PIB pentru apărare, din acest procentaj fondurile destinate achiziţiilor majore de echipamente de apărare ajung la 40 la sută. România şi-a asumat implementarea tuturor ţintelor de capabilitate", a deeclarat Klaus Iohannis, care a precizat că ţara noastră participă la consolitarea în regiunea Mării Negre şi Polonia. 

România, în lupta împotriva ISIS

Preşedintele României a declarat că în Afganistan suntem al patrulea contributor ca număr de militari. "Oferim asistenţă concretă ţărilor partenere, participăm la eforturile împotriva ISIS, sprijinim concret lupta în combaterea terorismului, asigurarea păcii durabile", a declarat Klaus Iohannis, care a precizat că SUMMIT-ul NATO se va concetra asupra consolidării măsurilor alianţei. "Este din nou momentul întăririi parteneriatelor transatlantice. "Parteneriatul NATO cu UE, America de Nord şi Europa rămâne o dimensiune esenţială, o dimensiune transatlatică solidă", a declarat Klaus Iohannis.  

 

Președintele Klaus Iohannis participă, în această dimineață, la cea de-a 63-a sesiune anuală a Adunării Parlamentare NATO care are loc la Palatul Parlamentului din București, unde va ține o alocuțiune în jurul orei 9.00. Începând cu ora 11:45 este anunțată primirea la Cotroceni a Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

Palatul Parlamentului găzduiește, începând de vineri, Adunarea Parlamentara a NATO, mega-eveniment la care participa 800 oficiali din 50 de state. Totul va culmina cu discursuri ținute de președintele Klaus Iohannis, șefii celor doua camere ale Parlamentului și secretarul general al NATO.

Iohannis și Stoltenberg vor discuta despre stadiul implementării deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Varșovia din 2016 și la Reuniunea la nivel înalt de la Bruxelles din mai 2017.

"Aspectele privind continuarea procesului de adaptare a Alianței la mediul internațional complex de securitate, cu accent pe postura NATO de apărare şi descurajare pe Flancul Estic, vor ocupa un loc important în cadrul discuțiilor." - se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.

De asemenea, Klaus Iohannis va participa împreună cu Stoltenberg la sesiunea plenară a celei de-a 63-a reuniuni a Adunării Parlamentare a NATO.

Klaus Iohannis și secretarul general Jens Stoltenberg vor vizita împreună, în după-amiaza zilei de luni, Brigada Multinațională NATO Sud-Est de la Craiova. Constituirea acestei structuri NATO pe teritoriul României reprezintă unul dintre rezultatele importante ale țării noastre decis de șefii de stat și de guvern la Summitul NATO de la Varșovia în anul 2016 pentru întărirea securității în regiune.

Peste 2.000 de invitați, din 50 de state la AP NATO

Aproximativ 2.000 de persoane, dintre care 800 de înalți oficiali, au participat la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO) care are loc începând de vineri la Palatul Parlamentului. Au fost prezenți la București reprezentanți din 50 de state - cele 29 de state membre ale NATO, plus state partenere regionale, state invitate sau asociate.

Adunarea Parlamentară a NATO este un for care reunește membri ai parlamentelor din țările membre şi partenere ale Alianței, care se întâlnesc periodic pentru a analiza aspecte de securitate de interes comun, facilitând astfel consensul public și parlamentar în sprijinul politicilor Alianței.

Adunarea Parlamentară a NATO asigură dialogul parlamentar din regiunea euro-atlantică cu privire la probleme de securitate, politice, sociale și economice. Adunarea reunește 266 de membri cu drepturi depline ai legislativelor din cele 29 de țări membre NATO, delegați din cele 12 țări asociate, din țările cu statut de membri asociați mediteraneeni și observatori parlamentari.

Organizarea Adunării Parlamentare a NATO a costat aproape 11 milioane de lei. a anunțat joi secretarul general al Camerei Deputaților, Silvia Mihalcea.

"Fondurile necesare organizării sesiunii anuale AP NATO, din România, au fost asigurate printr-o Hotărâre de Guvern, cheltuielile au fost împărțite între Senat și Camera Deputaților, conform unui protocol. S-au achiziționat pentru acest eveniment sistemul audio-video din sala plenară, sistemul de traducere din cadrul sălilor de conferința de presă, sistemul de iluminat din sala plenară, autoturismele pentru protocol și pentru delegații, logistică IT pentru sălile în care se vor desfășura cele mai importante lucrări ale AP NATO. Cheltuielile totale sunt de 10,9 milioane lei", a spus Mihalcea, la Palatul Parlamentului.

Declarație controversată a ministrului Apărării, Mihai Fifor

,,Guvernul nu a discutat despre formarea unui spaţiu Schengen militar!" Precizările vin din partea ministrului Apărării. Mihai Fifor atrage atenţia că discursul său de la Adunarea Parlamentară NATO, în care a vorbit despre aderarea României la spaţiul Schengen, a fost tradus greşit sau interpretat eronat în știrea apărută pe agenţia de presă de stat.

"Infirmăm categoric ideea lansată în spaţiul public potrivit căreia, în cadrul Guvernului României, s-a luat în discuţie ideea de formare a unui spaţiu Schengen militar. Facem precizarea că sintagma „Schengen militar" se referă generic la simplificarea procedurilor şi a legislaţieiţărilor europene pentru a facilita mişcarea trupelor NATO, dintr-o ţară în altă, astfel încât participarea la exerciţii cu un număr mare de trupe şi echipamente să se desfăşoare rapid", se precizează într-un comunicat MAPN.

Ministrul Mihai Fifor, în discursul său, nu a făcut referire niciun moment la discutarea în Guvern a ideii formării unui spaţiu „Schengen militar". El a precizat faptul că abordarea unui spaţiu Schengen militar nu se poate realiza fără ca ţara noastră să continue demersurile de aderare la Spaţiul Schengen, a explicat ministerul. România a îndeplinit toate condiţiile impuse, conform termenelor agreate şi angajate.

Traducerea exactă a declarației ministrului apărării despre acest subiect ar fi fost: „Noi vorbim de asemenea despre birocraţie. Suntem conştienţi despre birocraţia de la frontierele României. Acesta este motivul pentru care insistăm, şi fac asta şi în numele Guvernului, nu putem discuta despre un spaţiu Schengen militar fără a vorbi despre spaţiul Schengen propriu-zis. Bineînţeles, convoaiele militare staţionează la frontiere, pentru că acestea sunt regulile. Încercăm să creăm reguli noi, dar ele fac parte din politica generală a spaţiului Schengen. Fac încă o dată precizarea: dacă este să vorbim despre spaţiul Schengen, trebuie să ne întoarcem la agenda Schengen şi să o discutăm încă o dată. Eu cred cu tărie că România merită să fie membru al spaţiului Schengen, este un lucru foarte important în efortul nostru de a demonstra că suntem un partener de nădejde al Alianţei şi al SUA".

Din primele verificări, declaraţiile ministrului apărării au fost traduse eronat, schimbându-se profund sensul celor susţinute. În acest sens, ministrul apărării naţionale, Mihai Fifor, va sesiza, în cursul zilei de 9 octombrie 2017, organizatorii evenimentului pentru a se lua măsurile care se impun.

În acelaşi timp, Mihai Fifor va face o sesizare şi către Comisia pentru Cultură şi Media din cadrul Senatului României, pentru a verifica modul cum Agenţia Naţională de Presă Agerpres a preluat traducerea şi precizăriile ulterioare ale ministerului, fără a specifica faptul că în ştirea iniţială a fost vorba despre o eroare de traducere.

Agerpres a precizat ulterior că traducerea din engleză a discursului nu a aparținut agenției, ci traducătorului oficial al evenimentului și că textul declarației ministrului Fifor, din știrea Agerpres, este identic cu traducerea oficială, "așa cum se poate auzi foarte clar în înregistrare".

Șeful Statului Major, avertisment sumbru: Situația se deteriorează la Marea Neagră

Șeful Statului Major General, general Nicolae Ciucă, a declarat, sâmbătă, la sesiunea anuală a Adunării Parlamentare a NATO, de la București, că în Marea Neagră a văzut recent fapte care confirmă că situația se deteriorează, menționând acțiunile Rusiei, criza din Ucraina, dar și amenințările transnaționale care rezultă din terorism și migrație.

Declarațiile șefului Statului Major General, preluate de Agerpres, au fost făcute de generalul Nicolae Ciucă în Comisia pentru apărare și securitate din cadrul celei de-a 63-a sesiuni anuale a Adunării Parlamentare a NATO, care are loc la Palatul Parlamentului.

"În ultimele două decenii regiunea Mării Negre s-a transformat și a oferit posibilități tuturor din punct de vedere al logicii.. Situația rămâne complexă, dată fiind existența provocărilor, securitatea în regiune rămâne complicată, nu doar pentru țările din zonă, dar și pentru tot flancul din Est al NATO. În Marea Neagră am văzut recent fapte care confirmă că situația se deteriorează, am văzut acțiunile Rusiei, poziția sa militară, cât și criza din Ucraina, fără să uităm amenințările transnaționale rezultând din terorism și migrație. Vedem, de asemenea, rețelele criminale. Toate acestea accentuează presiunea din zonă. Suntem și noi îngrijorați în special de faptul crizei care continuă în Orientul Mijlociu în Balcani, având o zonă de tranzit pentru cei care vor să ajungă în vestul Europei și astfel ne putem confrunta cu atentate. Toate acestea destabilizează regiunea și se pare că toți membri NATO trebuie să rămână vigilenți", a spus generalul Nicolae Ciucă.

El a adăugat că, la Varșovia, șefii de stat și de guverne au convenit să adopte un plan de măsuri pentru a asigura credibilitatea și apărarea Alianței Nord-Atlantice. 

"În același timp au creat o prezență pentru partea de Nord a flancului de Est, aceleași măsuri care să fie adoptate și în partea de Sud. Deci vorbim despre flancul de Est, a fost stabilit în funcție de amenințare un sistem de securitate, astfel încât forțe armate să fie reprezentate în partea de Sud-Est. Avem patru grupuri tactice permanente în partea de Sud, în partea Balcanică, în flancul de Est și avem prezența terestră, cât și componentă aeriană. De asemenea, o inițiativă maritimă pe Marea Neagră, cât și o inițiativă de antrenament. Totul decurge bine", a menționat Nicolae Ciucă.


Citeste totul despre:


Alte articole din: ACTUAL
Alte articole din: ACTUAL