INTERVIU TEODOR MELEȘCANU: Ne-am oferit să primim aproape 2.000 de refugiați din Grecia și Italia

REPORTER: Mulți consideră Coreea de Nord cea mai gravă amenințare la adresa securității internaționale. Care este analiza dvs.?

TEODOR MELEȘCANU: Republica Populară Democrată Coreeană a avut un număr de 14 lansări de rachete balistice în ultima perioadă. Din acest punct de vedere, este evident că există o îngrijorare mare la nivel internațional, mai ales în zona respectivă. Este o provocare pentru securitatea internațională, dar una care, din punctul nostru de vedere, nu ne afectează pe noi în mod direct. În calitate de aliați NATO și pentru noi există o preocupare. Este evident că Coreea este în măsură să lanseze rachete balistice. În legătură cu miniaturizarea dispozitivelor nucleare care ar putea fi amplasate pe aceste rachete sunt diverse opinii și toate converg spre ideea că într-o perioadă destul de limitată de timp se va putea ajunge și la acest avans tehnologic din partea Coreei de Nord. De aceea, poziția noastră a fost mereu aceea de a nu fi de acord cu politica înarmare nucleară.
Suntem ferm în favoarea unei soluții pe cale politică pașnică. Din punctul de vedere al României, cea mai bună soluție ar reprezenta-o denuclearizarea peninsulei Coreene.

REPORTER: Când a fost proiectat scutul de la Deveselu, de fapt întreg sistemul antibalistic al NATO, s-a spus că acest sistem este capabil să facă față și unor provocări venite din Coreea de Nord. Dacă Coreea de Nord lansează o rachetă în direcția Europei este sistemul capabil să o intercepteze?

TEODOR MELEȘCANU: În toate negocierile purtate cu SUA și NATO, scutul antirachetă pentru Europa este una din priorități. Instalația de la Deveselu este un element al acestui scut antirachetă al NATO, care nu este destinat să fie folosit împotriva unor rachete care vin dintr-o țară sau alta ci împotriva oricărui atac cu rachete împotriva Europei. Scutul este funcțional și pot să vă asigur că la ora actuală orice încercare de a lansa rachete împotriva Europei va fi contracarată într-un mod foarte eficient. Deci nu se pune această problemă. Niciodată nu am definit care sunt țintele pentru care a fost construit scutul. El este strict defensiv și urmărește să asigure securitatea statelor europene.

REPORTER: Deci din orice punct geografic ar pleca o rachetă...
TEODOR MELEȘCANU: Da. Împreună cu sistemul NATO care există și în alte țări.

REPORTER: Știm o țară care are o retorică foarte dură când vine vorba despre sistemul antirachetă și care nu crede că este proiectat să facă față unor provocări din Iran sau Coreea de Nord. Mă refer la Rusia. A existat recent și un interviu al ambasadorului rus la București, Valeri Kuzmin.

TEODOR MELEȘCANU: Da, am luat notă de aceste considerente pe care le-a prezentat dl ambasador Kuzmin, care a subliniat că Rusia nu este o amenințare pentru România și vreau să declar foarte clar: cu atât mai puțin poate fi considerată România un pericol la adresa securității Rusiei. Nici nu se pune o asemenea problemă. Baza de la Deveselu are ca obiectiv principal apărarea în fața unui atac cu rachete. Speculațiile cu privire la faptul că ar putea fi utilizat în scopuri ofensive prin instalrea pe rampele de lansare a unor rachete de croazieră este o simplă găselniță, având în vedere că un asemenea lucru necesită o schimbare radicală din punct de vedere tehnic, lucru care nu este, nici pentru noi nici pentru aliații noștri NATO o prioritate în acest moment. Nu s-a discutat niciodată despre o asemenea posibilitate. 

IONUȚ IORDĂCHESCU: De ce revine Federația Rusă la acest motiv al sistemului care ar putea deveni defensiv. Sunt oficiali NATO care spun că specialiștii ruși știu deja că acest sistem este strict defensiv. Dacă experții ruși au aceste garanții pe care nu le exprimă public, de ce discursul oficialilor de la Moscova este altul?

TEODOR MELEȘCANU: Discursul politic poate fi complet diferit și în afara oricăror argumente de natură tehnică sa militară. În acest caz este vorba doar despre o temă care se rostogolește din când în când în care să se facă referire la România. Din punct de vedere tehnic este un sistem defensiv care nu poate fi folosit, în niciun caz, împotriva Federației Ruse, cu atât mai puțin din partea României. Dacă dl Kuzmin a dat aceste asigurări, eu vreau să supralicitez și să-l asigur că, din punct de vedere al României, nu există niciun fel de pericol la adresa Rusiei.

REPORTER: Ați discutat recent cu domnia sa?

TEODOR MELEȘCANU: Am avut o discuție, ne-am mai văzut..

REPORTER: După aceste declarații?

TEODOR MELEȘCANU: Nu, pentru că lucrurile sunt destul de bine stabilite. Nu există niciun argument care să țină la apă pentru a încerca să spui că sistemul de la Deveselu este destinat împotriva Rusiei sau ar fi o amenințare pentru Rusia. În condițiile actuale, după anexarea ilegală a Crimeei și înarmarea sa foarte serioasă, Deveselu și alte instalații de teritoriul țărilor membre NATO pot să fie un element de descurajare pentru folosirea din Crimeea sau din altă parte a unor mijloace militare. NATO niciodată nu a avut o politică agresivă, niciodată nu a avut manevre militare cu caracter ofensiv, ci dimpotrivă, a fost preocupată de asigurarea unui echilibru de forțe.

REPORTER: Când vicepremierul rus Dmitri Rogozin spune că România o să plătească pentru că nu i s-a permis accesul în spațiul nostru aerian, când spune că data viitoare se va întoarce cu un bombardier, cum ar trebui noi să primim aceste amenințări?

TEODOR MELEȘCANU: Nu există niciun fel de motiv de îngrijorare pentru cetățenii români legate de declarațiile dlui Rogozin. El este, de altfel, cunoscut pentru faptul că are declarații belicoase , de cele mai multe ori chiar jignitoare pentru alte state, dar de cele mai multe ori ele nu reflectă o realitate care există pe teren. În ceea ce privește amenințările, sigur, e un anumit tip de diplomație, al amenințărilor și al creării de conflicte, dar care nu intră în instrumentarul diplomației românești, unde noi acordăm prioritate dialogului și cooperării. A fost un caz relativ singular în care s-a folosit amenințarea și ideea de conflict pentru a justifica o oarecare politică.

REPORTER: Decizia de a se interzice accesul acelui avion a fost una politică?

TEODOR MELEȘCANU: A fost o decizie politică în sensul că noi nu am făcut altceva decât să aplicăm sancțiunile pe care UE le-a decis împotriva unor oficiali ruși și a unor companii. Este obligația noastră ca țară UE și NATO să ne respectăm obligațiile. S-a ajuns la un incident, dar nu a fost creat de noi, ci de dl Rogozin pentru a dovedi un lucru care lui i se părea important, că sancțiunile UE nu sunt aplicabile.

REPORTER: Dacă încerca să intre în România cu un autobuz era oprit la graniță?
TEODOR MELEȘCANU: Bineînțeles, era aceeași situație dacă era cu autobuzul, cu mașina sau cu un avion special.

REPORTER: Observați în ultimii doi ani o intensificare a propagandei, în special a celei rusești, în România?

TEODOR MELEȘCANU: Da. Evident, ea există. În condițiile actuale, tehnologia cel mai des aplicată este cea a războiului hibrid, care include între instrumentele sale și cele referitoare la propaganda care se face. Noi am creat un compartiment la nivelul MAE care se va ocupa de această comunicare strategică. Combaterea știrilor false, fake news, cum se spune în engleză, și de inducerea în eroare a populației. Vrea trebui să lucrăm mult mai serios la mesajele pe care le transmitem. Această politică de comunicare strategică nu este nicio modalitate de a face propagandă și nu are în sine ideea de propagandă sau de cenzură.

REPORTER: Ar fi un lucru rău dacă, să zicem, o televiziune controlată de statul rus, complet sau majoritar, ar intra pe piața media din România?

TEODOR MELEȘCANU: Asta depinde de CNA, care, printre altele, are în regulament aceea că trebuie să fie garantul credibilității și securității informațiilor în țara noastră. Nu este o chestiune care ține strict de ministerul de Externe, ci de CNA.

REPORTER: Ați avut recent și o întâlnire cu președintele Comitetului de Politică Externă din SUA. Care au fost principalele teme de discuție și cum s-a purtat discuția despre vize?

TEODOR MELEȘCANU: În aceste zile am avut o a doua întâlnire cu dl Ed Royce, care este președintele Comitetului pentru Afaceri Externe din Congresul american. Prima convorbire de acest tip am avut-o în martie când am participat la conferința coaliției anti-Daesh, la Washington.
Pe lângă temele de securitate, am discutat foarte mult despre nevoia dezvoltării unui al doilea pilon al parteneriatului strategic, care este pilonul economic. Am convenit că în toamna acestui an, probabil în noiembrie, va avea loc la București cea mai mare manifestare cu caracter economic pe care Departamentul pentru Comerț al SUA a organizat-o vreodată. Un eveniment care se va numi ,,TradeWins'' la care se așteaptă participarea a aproximativ 200 de șefi de companii mari americane care vor discuta cu autoritățile din România despre posibilitățile de dezvoltare, nu numai a schimburilor comerciale, ci și a investițiilor americane în România. Dânsul m-a întrebat la sfârșit dacă am să-i transmit ceva care să ajungă în Parlament și am spus că da, este dorința noastră ca ridicarea vizelor pentru români să fie concretizată la o dată cât mai apropiată. Dl Royce mi-a promis că va discuta cu colegii lui despre asta și m-a asigurat de sprijinul Congresului american pe această temă.

REPORTER: Rămâneți la estimarea optimistă că vor fi ridicate într-un an sau doi?

TEODOR MELEȘCANU: Este posibil, pentru că în afară de contactele bilatarele a existat și o întâlnire la nivelul Uniniunii Europene între UE – SUA – România pe tema ridicării vizelor pentru români. Este vorba de o dublă acțiune și pe plan bilateral, dar și prin intermediul UE, având în vedere că au rămas doar cinci state membre ai căror cetățeni nu pot călători fără viză în SUA. Deci sunt optimist.

REPORTER: Ați menționat mai devreme coaliția anti-Daesh. Din informațiile statului român, există informații despre români care să lupte fie în grupările anti-ISIS din Irak sau Siria, fie de partea grupării teroriste?

TEODOR MELEȘCANU: Este, într-adevăr, o problemă preocupantă, dat fiind că există un număr foarte mare de cetățeni europeni, luptători străini, în cadrul Daesh. Am avut doar două cazuri intens mediatizate, despre un tânăr radicalizat și un domn mai în vârstă care au avut anumite încercări de a pregăti anumite acțiuni. Nu avem la ora actuală cunoștințe despre niciun român care luptă în cadrul forțelor Statului Islamic sau pe lângă alte grupări din Siria.

REPORTER: Se manifestă solidaritatea și prin disponibilitatea României de a primi refugiați, de a respecta cota Comisiei Europene?

TEODOR MELEȘCANU: Da, din acest punct de vedere… Sunt două categorii distincte. Primii sunt refugiați din motive politice, cauze de război, dar există și o migrație economică mai ales din țările cu regimuri eșuate, cu condiții de viață foarte grele. România și-a exprimat solidaritatea, deși am mers pe ideea că nu este normal să avem cote fixe. În același timp, ne-am manifestat disponibilitatea de a primi un anumit număr de refugiați. Recent, am făcut o ofertă pentru 1942 de refugiați din Grecia și din Italia pe care îi putem reloca în România. Avem deja pe teritoriul nostru cam 700 astfel de refugiați. Pe lângă aceste lucruri, vreau să vă spun că România participă masiv la operațiunile din Marea Mediterană pentru oprirea afluxului de refugiați și salvarea celor care se încumetă la asemenea acțiuni. La nivelul UE, și prin instituția Frontex, și prin operațiunile din Marea Mediterană, România a fost unul dintre contributorii cei mai importanți. Această contribuție a noastră ne situează pe locul doi între țările care nu sunt direct vizate de către migrație.

REPORTER: O ultimă întrebare, dle ministru. Care sunt, în restul mandatului dvs., prioritățile și cele mai mari provocări diplomatice și dacă ați include aici și obținerea unui loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU?

TEODOR MELEȘCANU: Pe lângă obiectivele politice care fac parte din programul de guvernare al României, care urmărește creșterea profilului țării noastre în UE și NATO, dezvoltarea parteneriatului cu SUA, crearea unor relații foarte bune cu vecinii noștri, avem și puncte precise care ne interesează. De aici aș menționa trei. Alegerea României ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU din 2019, președinția României pentru Consiliului UE, în 2019, și admiterea ca membru în OCDE pentru care demersurile noastre sunt foarte avansate. Pentru a realiza toate aceste obiective este nevoie și ca MAE să fie un organism foarte profesionist. Ca să vă dau o cifră, când se fac concursuri de admitere în minister sunt cam 20 de candidați pe un loc. Toți cei care reușesc beneficiază de o formare profesională de două luni.
Pe lângă această formare, avem un interes sporit și acordăm o atenție deosebită digitalizării activității. MAE are două programe mari consulare. Unul privind coordonarea tuturor activităților în materie consulară prin mijloace informatice și centrul pentru informarea și sprijinirea cetățenilor români care se află în străinătate. Am reușit ca într-un interval foarte scurt de timp să digitalizăm textele tuturor tratatelor încheiate de România cu alte state, operațiune care a fost încheiată. Am reușit să digitalizăm o parte din arhiva istorică și cea recentă a ministerului. Este un proces care va continua și în viitor. Avem în vedere în perioada imediat următoare crearea unui sistem de intranet pentru MAE. Deja avem un sistem informațional cu absolut toate ambasadele noastre din lume și dorim să ne facem propriul nostru sistem intranet cu aceste ambasade

REPORTER: Știu că v-am promis că este ultima întrebare, dar am nevoie de un follow-up. Ați vorbit despre pregătirea profesională a oamenilor care intră în MAE și cât de greu este să lucrezi în acest minister, dar eforturile și imaginea bună sunt întrucâtva subminate de faptul că se fac și numiri politice, de secretari de stat și nu numai, a unor oameni care nu au niciun fel de experiență și care primesc sarcini foarte importante.

TEODOR MELEȘCANU: Pe porțiunea care privește MAE nu există niciun secretar de stat care să nu fi avut experiență diplomatică. Toți, absolut toți provin din MAE. Probabil că vă referiți la un secretar de Stat care a fost numit la ministerul delegat pentru Afaceri Europene. Este o activitate nouă, nimeni nu s-a ocupat până acum de președinția Consiliului UE. În mod firesc, s-a încercat și se încearcă și soluții care să aducă și din afară expertiză dintr-un domeniu sau altul.

REPORTER: Mulțumesc!