Coronavirus - România: 3613 de cazuri confirmate

Vezi mai multe detalii

INTERVIU TEODOR MELEŞCANU: Ne-am oferit să primim aproape 2.000 de refugiaţi din Grecia şi Italia

Friday, 18 August 2017, 17:30 Sursă: REALITATEA.NET

REPORTER: Mulţi consideră Coreea de Nord cea mai gravă ameninţare la adresa securităţii internaţionale. Care este analiza dvs.?

TEODOR MELEŞCANU: Republica Populară Democrată Coreeană a avut un număr de 14 lansări de rachete balistice în ultima perioadă. Din acest punct de vedere, este evident că există o îngrijorare mare la nivel internaţional, mai ales în zona respectivă. Este o provocare pentru securitatea internaţională, dar una care, din punctul nostru de vedere, nu ne afectează pe noi în mod direct. În calitate de aliaţi NATO şi pentru noi există o preocupare. Este evident că Coreea este în măsură să lanseze rachete balistice. În legătură cu miniaturizarea dispozitivelor nucleare care ar putea fi amplasate pe aceste rachete sunt diverse opinii şi toate converg spre ideea că într-o perioadă destul de limitată de timp se va putea ajunge şi la acest avans tehnologic din partea Coreei de Nord. De aceea, poziţia noastră a fost mereu aceea de a nu fi de acord cu politica înarmare nucleară.
Suntem ferm în favoarea unei soluţii pe cale politică paşnică. Din punctul de vedere al României, cea mai bună soluţie ar reprezenta-o denuclearizarea peninsulei Coreene.

REPORTER: Când a fost proiectat scutul de la Deveselu, de fapt întreg sistemul antibalistic al NATO, s-a spus că acest sistem este capabil să facă faţă şi unor provocări venite din Coreea de Nord. Dacă Coreea de Nord lansează o rachetă în direcţia Europei este sistemul capabil să o intercepteze?

TEODOR MELEŞCANU: În toate negocierile purtate cu SUA şi NATO, scutul antirachetă pentru Europa este una din priorităţi. Instalaţia de la Deveselu este un element al acestui scut antirachetă al NATO, care nu este destinat să fie folosit împotriva unor rachete care vin dintr-o ţară sau alta ci împotriva oricărui atac cu rachete împotriva Europei. Scutul este funcţional şi pot să vă asigur că la ora actuală orice încercare de a lansa rachete împotriva Europei va fi contracarată într-un mod foarte eficient. Deci nu se pune această problemă. Niciodată nu am definit care sunt ţintele pentru care a fost construit scutul. El este strict defensiv şi urmăreşte să asigure securitatea statelor europene.

REPORTER: Deci din orice punct geografic ar pleca o rachetă...
TEODOR MELEŞCANU: Da. Împreună cu sistemul NATO care există şi în alte ţări.

REPORTER: Ştim o ţară care are o retorică foarte dură când vine vorba despre sistemul antirachetă şi care nu crede că este proiectat să facă faţă unor provocări din Iran sau Coreea de Nord. Mă refer la Rusia. A existat recent şi un interviu al ambasadorului rus la Bucureşti, Valeri Kuzmin.

TEODOR MELEŞCANU: Da, am luat notă de aceste considerente pe care le-a prezentat dl ambasador Kuzmin, care a subliniat că Rusia nu este o ameninţare pentru România şi vreau să declar foarte clar: cu atât mai puţin poate fi considerată România un pericol la adresa securităţii Rusiei. Nici nu se pune o asemenea problemă. Baza de la Deveselu are ca obiectiv principal apărarea în faţa unui atac cu rachete. Speculaţiile cu privire la faptul că ar putea fi utilizat în scopuri ofensive prin instalrea pe rampele de lansare a unor rachete de croazieră este o simplă găselniţă, având în vedere că un asemenea lucru necesită o schimbare radicală din punct de vedere tehnic, lucru care nu este, nici pentru noi nici pentru aliaţii noştri NATO o prioritate în acest moment. Nu s-a discutat niciodată despre o asemenea posibilitate. 

IONUŢ IORDĂCHESCU: De ce revine Federaţia Rusă la acest motiv al sistemului care ar putea deveni defensiv. Sunt oficiali NATO care spun că specialiştii ruşi ştiu deja că acest sistem este strict defensiv. Dacă experţii ruşi au aceste garanţii pe care nu le exprimă public, de ce discursul oficialilor de la Moscova este altul?

TEODOR MELEŞCANU: Discursul politic poate fi complet diferit şi în afara oricăror argumente de natură tehnică sa militară. În acest caz este vorba doar despre o temă care se rostogoleşte din când în când în care să se facă referire la România. Din punct de vedere tehnic este un sistem defensiv care nu poate fi folosit, în niciun caz, împotriva Federaţiei Ruse, cu atât mai puţin din partea României. Dacă dl Kuzmin a dat aceste asigurări, eu vreau să supralicitez şi să-l asigur că, din punct de vedere al României, nu există niciun fel de pericol la adresa Rusiei.

REPORTER: Aţi discutat recent cu domnia sa? 

TEODOR MELEŞCANU: Am avut o discuţie, ne-am mai văzut..

REPORTER: După aceste declaraţii?

TEODOR MELEŞCANU: Nu, pentru că lucrurile sunt destul de bine stabilite. Nu există niciun argument care să ţină la apă pentru a încerca să spui că sistemul de la Deveselu este destinat împotriva Rusiei sau ar fi o ameninţare pentru Rusia. În condiţiile actuale, după anexarea ilegală a Crimeei şi înarmarea sa foarte serioasă, Deveselu şi alte instalaţii de teritoriul ţărilor membre NATO pot să fie un element de descurajare pentru folosirea din Crimeea sau din altă parte a unor mijloace militare. NATO niciodată nu a avut o politică agresivă, niciodată nu a avut manevre militare cu caracter ofensiv, ci dimpotrivă, a fost preocupată de asigurarea unui echilibru de forţe.


REPORTER: Când vicepremierul rus Dmitri Rogozin spune că România o să plătească pentru că nu i s-a permis accesul în spaţiul nostru aerian, când spune că data viitoare se va întoarce cu un bombardier, cum ar trebui noi să primim aceste ameninţări?

TEODOR MELEȘCANU: Nu există niciun fel de motiv de îngrijorare pentru cetăţenii români legate de declaraţiile dlui Rogozin. El este, de altfel, cunoscut pentru faptul că are declaraţii belicoase , de cele mai multe ori chiar jignitoare pentru alte state, dar de cele mai multe ori ele nu reflectă o realitate care există pe teren. În ceea ce priveşte ameninţările, sigur, e un anumit tip de diplomaţie, al ameninţărilor şi al creării de conflicte, dar care nu intră în instrumentarul diplomaţiei româneşti, unde noi acordăm prioritate dialogului şi cooperării. A fost un caz relativ singular în care s-a folosit ameninţarea şi ideea de conflict pentru a justifica o oarecare politică.

REPORTER: Decizia de a se interzice accesul acelui avion a fost una politică?

TEODOR MELEŞCANU: A fost o decizie politică în sensul că noi nu am făcut altceva decât să aplicăm sancţiunile pe care UE le-a decis împotriva unor oficiali ruşi şi a unor companii. Este obligaţia noastră ca ţară UE şi NATO să ne respectăm obligaţiile. S-a ajuns la un incident, dar nu a fost creat de noi, ci de dl Rogozin pentru a dovedi un lucru care lui i se părea important, că sancţiunile UE nu sunt aplicabile.

REPORTER: Dacă încerca să intre în România cu un autobuz era oprit la graniţă?
TEODOR MELEŞCANU: Bineînţeles, era aceeaşi situaţie dacă era cu autobuzul, cu maşina sau cu un avion special.


REPORTER: Observaţi în ultimii doi ani o intensificare a propagandei, în special a celei ruseşti, în România?

TEODOR MELEŞCANU: Da. Evident, ea există. În condiţiile actuale, tehnologia cel mai des aplicată este cea a războiului hibrid, care include între instrumentele sale şi cele referitoare la propaganda care se face. Noi am creat un compartiment la nivelul MAE care se va ocupa de această comunicare strategică. Combaterea ştirilor false, fake news, cum se spune în engleză, şi de inducerea în eroare a populaţiei. Vrea trebui să lucrăm mult mai serios la mesajele pe care le transmitem. Această politică de comunicare strategică nu este nicio modalitate de a face propagandă şi nu are în sine ideea de propagandă sau de cenzură.

REPORTER: Ar fi un lucru rău dacă, să zicem, o televiziune controlată de statul rus, complet sau majoritar, ar intra pe piaţa media din România?

TEODOR MELEŞCANU: Asta depinde de CNA, care, printre altele, are în regulament aceea că trebuie să fie garantul credibilităţii şi securităţii informaţiilor în ţara noastră. Nu este o chestiune care ţine strict de ministerul de Externe, ci de CNA.

REPORTER: Aţi avut recent şi o întâlnire cu preşedintele Comitetului de Politică Externă din SUA. Care au fost principalele teme de discuţie şi cum s-a purtat discuţia despre vize?

TEODOR MELEŞCANU: În aceste zile am avut o a doua întâlnire cu dl Ed Royce, care este preşedintele Comitetului pentru Afaceri Externe din Congresul american. Prima convorbire de acest tip am avut-o în martie când am participat la conferinţa coaliţiei anti-Daesh, la Washington.
Pe lângă temele de securitate, am discutat foarte mult despre nevoia dezvoltării unui al doilea pilon al parteneriatului strategic, care este pilonul economic. Am convenit că în toamna acestui an, probabil în noiembrie, va avea loc la Bucureşti cea mai mare manifestare cu caracter economic pe care Departamentul pentru Comerţ al SUA a organizat-o vreodată. Un eveniment care se va numi ,,TradeWins'' la care se aşteaptă participarea a aproximativ 200 de şefi de companii mari americane care vor discuta cu autorităţile din România despre posibilităţile de dezvoltare, nu numai a schimburilor comerciale, ci şi a investiţiilor americane în România. Dânsul m-a întrebat la sfârşit dacă am să-i transmit ceva care să ajungă în Parlament şi am spus că da, este dorinţa noastră ca ridicarea vizelor pentru români să fie concretizată la o dată cât mai apropiată. Dl Royce mi-a promis că va discuta cu colegii lui despre asta şi m-a asigurat de sprijinul Congresului american pe această temă. 

REPORTER: Rămâneţi la estimarea optimistă că vor fi ridicate într-un an sau doi?

TEODOR MELEŞCANU: Este posibil, pentru că în afară de contactele bilatarele a existat şi o întâlnire la nivelul Uniniunii Europene între UE – SUA – România pe tema ridicării vizelor pentru români. Este vorba de o dublă acţiune şi pe plan bilateral, dar şi prin intermediul UE, având în vedere că au rămas doar cinci state membre ai căror cetăţeni nu pot călători fără viză în SUA. Deci sunt optimist.


REPORTER: Aţi menţionat mai devreme coaliţia anti-Daesh. Din informaţiile statului român, există informaţii despre români care să lupte fie în grupările anti-ISIS din Irak sau Siria, fie de partea grupării teroriste?

TEODOR MELEŞCANU: Este, într-adevăr, o problemă preocupantă, dat fiind că există un număr foarte mare de cetăţeni europeni, luptători străini, în cadrul Daesh. Am avut doar două cazuri intens mediatizate, despre un tânăr radicalizat şi un domn mai în vârstă care au avut anumite încercări de a pregăti anumite acţiuni. Nu avem la ora actuală cunoştinţe despre niciun român care luptă în cadrul forţelor Statului Islamic sau pe lângă alte grupări din Siria.

REPORTER: Se manifestă solidaritatea şi prin disponibilitatea României de a primi refugiați, de a respecta cota Comisiei Europene?

TEODOR MELEŞCANU: Da, din acest punct de vedere… Sunt două categorii distincte. Primii sunt refugiați din motive politice, cauze de război, dar există și o migrație economică mai ales din țările cu regimuri eșuate, cu condiții de viață foarte grele. România și-a exprimat solidaritatea, deși am mers pe ideea că nu este normal să avem cote fixe. În același timp, ne-am manifestat disponibilitatea de a primi un anumit număr de refugiați. Recent, am făcut o ofertă pentru 1942 de refugiați din Grecia și din Italia pe care îi putem reloca în România. Avem deja pe teritoriul nostru cam 700 astfel de refugiați. Pe lângă aceste lucruri, vreau să vă spun că România participă masiv la operațiunile din Marea Mediterană pentru oprirea afluxului de refugiați și salvarea celor care se încumetă la asemenea acțiuni. La nivelul UE, și prin instituția Frontex, și prin operațiunile din Marea Mediterană, România a fost unul dintre contributorii cei mai importanți. Această contribuție a noastră ne situează pe locul doi între țările care nu sunt direct vizate de către migrație.


REPORTER: O ultimă întrebare, dle ministru. Care sunt, în restul mandatului dvs., prioritățile și cele mai mari provocări diplomatice și dacă ați include aici și obținerea unui loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU?

TEODOR MELEŞCANU: Pe lângă obiectivele politice care fac parte din programul de guvernare al României, care urmăreşte creșterea profilului țării noastre în UE și NATO, dezvoltarea parteneriatului cu SUA, crearea unor relații foarte bune cu vecinii noștri, avem și puncte precise care ne interesează. De aici aș menționa trei. Alegerea României ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU din 2019, președinția României pentru Consiliului UE, în 2019, și admiterea ca membru în OCDE pentru care demersurile noastre sunt foarte avansate. Pentru a realiza toate aceste obiective este nevoie și ca MAE să fie un organism foarte profesionist. Ca să vă dau o cifră, când se fac concursuri de admitere în minister sunt cam 20 de candidați pe un loc. Toți cei care reușesc beneficiază de o formare profesională de două luni.
Pe lângă această formare, avem un interes sporit și acordăm o atenție deosebită digitalizării activității. MAE are două programe mari consulare. Unul privind coordonarea tuturor activităților în materie consulară prin mijloace informatice și centrul pentru informarea și sprijinirea cetățenilor români care se află în străinătate. Am reușit ca într-un interval foarte scurt de timp să digitalizăm textele tuturor tratatelor încheiate de România cu alte state, operațiune care a fost încheiată. Am reușit să digitalizăm o parte din arhiva istorică și cea recentă a ministerului. Este un proces care va continua și în viitor. Avem în vedere în perioada imediat următoare crearea unui sistem de intranet pentru MAE. Deja avem un sistem informațional cu absolut toate ambasadele noastre din lume și dorim să ne facem propriul nostru sistem intranet cu aceste ambasade


REPORTER: Știu că v-am promis că este ultima întrebare, dar am nevoie de un follow-up. Ați vorbit despre pregătirea profesională a oamenilor care intră în MAE și cât de greu este să lucrezi în acest minister, dar eforturile și imaginea bună sunt întrucâtva subminate de faptul că se fac și numiri politice, de secretari de stat și nu numai, a unor oameni care nu au niciun fel de experiență și care primesc sarcini foarte importante.

TEODOR MELEŞCANU: Pe porțiunea care privește MAE nu există niciun secretar de stat care să nu fi avut experiență diplomatică. Toți, absolut toți provin din MAE. Probabil că vă referiți la un secretar de Stat care a fost numit la ministerul delegat pentru Afaceri Europene. Este o activitate nouă, nimeni nu s-a ocupat până acum de președinția Consiliului UE. În mod firesc, s-a încercat și se încearcă și soluții care să aducă și din afară expertiză dintr-un domeniu sau altul. 

REPORTER: Mulțumesc! 

 

Citeste totul despre:

Vezi mai multe


Alte articole din: ACTUAL
Adaugă părerea ta
Alte articole din: ACTUAL