Creșterile salariale se simt cu adevărat doar în marile centre urbane, în special în București, Cluj-Napoca și Timișoara, unde salariile nete sar frecvent de 7.000 de lei. În schimb, în județele slab dezvoltate economic, media salarială abia atinge 4.000 de lei.
Această discrepanță reflectă o Românie cu două viteze, marcată de diferențe structurale și economice adânci. Datele Institutului Național de Statistică arată că, deși salariile cresc cu aproximativ 8-9% anual, distribuția acestor creșteri este profund dezechilibrată.
Harta salariilor: cine câștigă cel mai bine în România
Bucureștiul se află în fruntea clasamentului național, cu un salariu mediu brut care a depășit în aprilie 2025 pragul de 12.000 de lei. Netul rezultat se situează în jurul valorii de 7.300 de lei. Capitala găzduiește peste 1,1 milioane de angajați, iar această masă activă alimentează un climat economic puternic, în care salariile sunt pe măsura cererii pentru forță de muncă calificată.
Pe următoarele poziții ale clasamentului se situează județele Cluj, Timiș, Sibiu, Ilfov și Argeș. Aici, salariile brute sar de 9.000 de lei, iar veniturile nete sunt mai mari de 5.500 de lei. Prezența centrelor universitare, investițiile constante în tehnologie, industrie și servicii și existența unor huburi economice dinamice susțin acest nivel salarial ridicat.
În antiteză, județele Vrancea, Botoșani, Vaslui și Vâlcea trag România în jos, cu salarii brute care nu trec de 7.000 de lei și salarii nete de aproximativ 4.000 de lei. Aici se resimte lipsa acută de investiții, infrastructura slabă și o cerere redusă pe piața muncii. Aceste condiții perpetuează un decalaj greu de recuperat față de regiunile mai dezvoltate.
Factorii care întrețin dezechilibrul regional
Deși inflația contribuie la presiunea generală asupra salariilor, ea nu explică complet diferențele dintre județe. În marile orașe, competiția pentru forță de muncă specializată a determinat angajatorii să crească pachetele salariale pentru a atrage și a reține angajați. În plus, mediul economic vibrant, infrastructura performantă și proximitatea față de centrele educaționale generează un cerc virtuos în care creșterea salariilor alimentează dezvoltarea.
În zonele mai puțin dezvoltate, lipsa oportunităților economice și migrarea populației active spre centrele urbane creează un blocaj cronic în evoluția salariilor. Diferențele în politica locală de investiții, capacitatea administrațiilor județene de a atrage fonduri și reziliența mediului de afaceri influențează major dinamica salariilor.
IT-ul și finanțele, campionii salariilor din România
Sectorul IT continuă să domine topul salariilor. În 2025, salariul mediu brut din acest domeniu a urcat la 18.500 de lei, ceea ce înseamnă un net de aproximativ 10.800 de lei lunar. Aceste venituri reflectă atât cererea crescută pentru specialiști, cât și presiunea companiilor de a-și păstra angajații în fața unei concurențe acerbe.
Domeniile financiar-asigurări și fonduri de pensii urmează îndeaproape, cu salarii brute lunare care depășesc 20.000 de lei în cazul experților. De asemenea, în topul sectoarelor bine plătite intră transporturile aeriene, tranzacțiile imobiliare, consultanța financiară și segmentele performante din industria prelucrătoare.
Totuși, aceste domenii de top sunt în continuare concentrate în marile orașe, unde cererea de specialiști este dublată de existența unui ecosistem economic bine dezvoltat. În zonele periferice sau slab dezvoltate, astfel de salarii rămân o raritate, iar locurile de muncă bine plătite sunt aproape inexistente.
România cu două fețe
Creșterea generală a salariilor nu reușește să mascheze realitatea unei țări profund inegale. Dacă Bucureștiul, Clujul sau Timișoara se apropie ca nivel de salarizare de țări precum Ungaria sau Polonia, multe județe din Moldova, Oltenia sau sudul Munteniei par ancorate într-o altă realitate economică. Dincolo de statistici, ceea ce rămâne este o diferență concretă în stilul de viață, în oportunități și în perspectivele profesionale ale românilor, în funcție de locul în care trăiesc.
