„Cu profundă durere în suflet, anunțăm stingerea din viață a celui care a fost pentru noi pilon de demnitate, curaj si iubire - soț, tată, bunic, prieten ILIE ILAŞCU – un om a cărui verticalitate nu a putut fi niciodată clintită.Pentru familie și pentru toți cei care l-au cunoscut, Ilie Ilaşcu rămâne o amintire luminoasă, un om care a iubit sincer, a luptat cu demnitate, un patriot adevărat. Moștenirea lui rămâne în inimile noastre, ca o lecție de curaj și demnitate rar întâlnită”, se arată în mesajul publicat pe pagina sa de Facebook.
Ceremonia de înmormântare va avea loc joi, 20 noiembrie, la București, unde Ilie Ilașcu a locuit de mai mulți ani. „Cei care doresc să îi aducă un ultim omagiu sunt așteptați la capela bisericii Sfânta Sofia din Calea Floreasca nr. 216, începând de marti, data de 18.11.2025 orele 14.00 pana joi, data de 20.11.2025. Vă mulțumim pentru fiecare rugăciune, gând bun și clipă de sprijin. Lumina lui rămâne vie prin cei pe care i-a iubit și prin toți cei care nu îl vor uita”, precizează aceeași postare.
Viața lui Ilie Ilașcu
Ilie Ilașcu s-a născut pe 30 iulie 1952, în satul Taxobeni, raionul Fălești, Republica Moldova. A absolvit Facultatea de Studii Economice din cadrul Universității Agricole din Chișinău. Căsătorit și tată a două fiice, Ilașcu a lucrat ca economist-șef la Institutul de Cercetare „Nistru” din Tiraspol.
El a devenit cunoscut prin opoziția sa față de politica Partidului Comunist din Republica Moldova, susținând utilizarea alfabetului latin și recunoașterea identității românești. În ianuarie 1989, a fondat o asociație moldovenească la Tiraspol și a fost arestat la scurt timp, fiind eliberat după câteva zile cu scuze oficiale. În același an, a fost demis din funcție, dar și-a recăpătat postul printr-un demers juridic la procuratură.
Activitatea politică și condamnarea
Pe 5 septembrie 1989, Ilie Ilașcu, președinte al filialei Tiraspol a Frontului Popular Moldovenesc, a fost ridicat de poliție în timpul unei întâlniri publice unde susținea noile legi lingvistice adoptate de Parlamentul Moldovean. Pe 9 decembrie 1993, el a fost condamnat la moarte prin împușcare, iar ceilalți trei membri ai „grupului Ilașcu” au primit pedepse cu muncă silnică între 12 și 15 ani, fără drept de recurs. Pe durata procesului, inculpații au fost ținuți în cuști metalice, fiind considerați „extrem de periculoși”.
Organizații internaționale pentru drepturile omului au contestat sentința, susținând că acuzațiile împotriva grupului Ilașcu erau motivate politic. În detenția din regiunea transnistreană, Ilie Ilașcu a fost ales de două ori deputat în Parlamentul Republicii Moldova, în 1994 și 1998, pe listele Frontului Popular Creștin Democrat.
Cetățenia română și activitatea în Parlamentul României
În octombrie 2000, Ilașcu a primit cetățenia română și a renunțat la cea moldovenească. În același an, a fost ales senator în Parlamentul României pe listele Partidului România Mare, reprezentând județul Bacău. A fost reales în 2004 și a rămas senator până în 2008.
Presiunile internaționale privind drepturile omului au dus la eliberarea lui Ilie Ilașcu pe 5 mai 2001. Alexandru Leșco a fost eliberat pe 2 iunie 2004, Andrei Ivanțoc pe 2 iunie 2007, iar Tudor Petrov-Popa pe 4 iunie 2007.
Autoritățile ruse au negat implicarea în arestarea și condamnarea grupului, dar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Kremlinul, obligându-l să plătească despăgubiri morale de 187.000 de euro lui Ilie Ilașcu.
Este DOLIU în lumea sportului. O campioană medaliata cu aur la ciclism a MURIT la 28 de ani
