_319d60d7d3-(2)_06c08bbea4-(1)_d8deef298d.jpg)
Șeful Executivului a subliniat că România se confruntă cu o „supracontractare masivă” a investițiilor, după ce pe componenta de PNRR au fost semnate contracte de 47 de miliarde de euro, deși suma inițial alocată era de 28 de miliarde.
„Am pierdut 8 miliarde de euro din componenta de împrumut, fiindcă deficitul bugetar este foarte mare. Comisia Europeană ne-a transmis că nu mai avem spațiu de împrumut”, a explicat Bolojan.
La nivelul administrațiilor locale, premierul a arătat că s-au semnat contracte de peste 30 de miliarde de lei, cu 4,2 miliarde peste bugetul disponibil. Guvernul va acoperi aceste sume suplimentare din bugetul național, dar prin „diminuarea altor investiții”, mai ales că „nu mai există spațiu bugetar”.
Bolojan a anunțat că anul viitor România trebuie să consume cele 10 miliarde de euro rămase din PNRR, precizând că aproape întregul spațiu bugetar de investiții, recomandat la 7% din PIB, va fi dedicat programului european. „Trebuie să ne concentrăm toți pe PNRR — ministere, autorități locale, tot ce ține de proiecte conexe”, a spus premierul.
În ceea ce privește programul „Anghel Saligny”, fondurile pentru 2026 vor fi mai mici, iar autoritățile locale vor trebui să vină cu o cofinanțare de cel puțin 20% pentru a putea accesa bani.
Bolojan a mai adăugat că spaţiile bugetare pentru alte linii de finanţare — Anghel Saligny, de exemplu, CNI sau alocări directe pentru Ministerul Transporturilor, Sănătate, Educaţie — vor fi foarte mici.
„Estimarea este că sumele pentru programul Anghel Saligny de anul viitor vor fi mai mici decât anul acesta. (...) Şi atunci, discuţia pe care am avut-o, şi pe care eu personal o susţin, ca să fim bine înţeleşi, ca să fie foarte clar, este că anul viitor, fiind un an excepţional, în care concentrarea noastră va fi pe PNRR şi rămânând sume foarte mici pe programele naţionale, să venim cu o regulă tranzitorie exclusiv pentru anul viitor: dacă vrei să atragi fonduri, de exemplu din Anghel Saligny, să trebuiască să vii cu o cofinanţare de 20%”, a menţionat şeful Executivului.
„Nu vom putea deschide noi proiecte, nici pe transporturi, nici pe CNI, pentru că bugetul este deja angajat pe următorii cinci ani”, a explicat Bolojan.
El a mai precizat că o altă măsură va viza reducerea transferurilor de la bugetul central către autoritățile locale, pentru a scădea deficitul: „Creșterea impozitului pe proprietate este calculată ca având un impact favorabil asupra deficitului național. Sumele încasate în plus local nu vor mai fi compensate de la bugetul de stat”.
