Guvernul Cîțu. Programul pentru Ministerul Lucrărilor Publice și Administrației: 10 spitale cu 4 miliarde de lei

Pe termen mediu, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, prin intermediul fondurilor europene, al Programului Național de Dezvoltare Locală și al celorlalte programe pe care le desfășoară, are, ca scop fundamental, dezvoltarea armonioasă dintre regiunile României, recuperarea decalajelor de dezvoltare între județe și creșterea calității serviciilor publice.

"Unul din obiectivele de investiții programate pentru perioada 2021 - 2024 este extinderea rețelelor de apă și canal. În acest moment sunt racordate la sistemul de apă și canalizare aproximativ 53% din locuințele din România. 8 miliarde de lei vor fi investiți de Guvern pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare pentru 750 de proiecte depuse de UAT-uri, în următorii 5 ani. Dintre cele 750 de proiecte, 150 sunt destinate mediului urban, valoarea acestora fiind peste 1 miliard de lei. Alt obiectiv - soluții punctuale pentru situații speciale: 500 de microstații de tratare, fose septice și sisteme alimentare cu apă, cu o valoare de 250 milioane lei, care vor deservi toate categoriile de utilizatori", prevede Programul de guvernare.

Coaliția de centru-dreapta își mai propune modernizarea și reabilitarea a 70% din drumurile județene și locale în următorii 4 ani, prin programele implementate de MLPDA. "7.000 de km de drumuri județene dintr-un total de 20.000 km nemodernizați vor fi reabilitați în următorii 4 ani, fiind programate lucrări în valoare de 12 miliarde lei; 20.000 km de drumuri locale, cu o valoare de circa 20 miliarde lei, vor fi modernizați în următorii 4 ani. Dintre aceștia, 5.000 km sunt în mediul urban, cu o valoare de 6 miliarde lei", conform Programului de guvernare.

Un alt obiectiv al Cabinetului Cîțu este construirea și modernizarea unităților de învățământ, propunându-se realizarea a 2.500 de creșe, grădinițe și școli - construcții noi și reabilitări, cu o valoare 12,5 miliarde de lei; a 40 campusuri școlare (școală, liceu, internat, teren sport, ateliere, laboratoare, cantină), cu o valoare de 2 miliarde de lei; a 30 cămine studențești (10.000 locuri de cazare cu o valoare de 1,4 miliarde de lei), precum și reabilitarea a opt centre universitare, cu o valoare de 1,5 miliarde de lei. Coaliția mai vizează realizarea a 40 tabere școlare (1 miliard de lei), a 40 centre de excelență de informare și documentare pentru copii (400 de milioane de lei).

Pentru sistemul sanitar și de protecție socială, se propune construirea, reabilitarea și dotarea a 1.450 de centre medicale în mediul rural, din 2.000 necesare la nivel național, cu o valoare de 9,5 miliarde de lei, reabilitarea a 25 de spitale județene - 2 miliarde lei, reabilitarea a 110 spitale municipale și orășenești - 4 miliarde lei, construirea a 10 spitale, inclusiv maternități - 4 miliarde de lei.

Pentru "reducerea poverii administrative", PNL, USR PLUS și UDMR au în vedere digitalizarea, simplificarea și debirocratizarea serviciilor publice din administrație și automatizarea cât mai multor procese și interacțiuni, prin utilizarea celor mai noi tehnologii TIC de administrare a datelor, introducerea de proceduri administrative corelate strict cu sistem de e-government, creșterea accesibilității serviciilor publice online, introducerea "domiciliului" și "identității" electronice pentru fiecare cetățean.

Potrivit Programului de guvernare, Cabinetul Cîțu își propune să promoveze o administrație în interesul cetățeanului și cu orientare către rezultate.

"Evaluarea pentru fiecare instituție și fiecare funcționar va fi în raport cu rezultatele obținute. Va fi implementat un cadru unitar de competențe la nivelul administrației, o carieră mai clară. Este nevoie de un sistem instituțional și legal stabil, coerent și eficace, care să asigure un management unitar al tuturor resurselor umane care lucrează în administrația publică. Este necesară clarificarea și consolidarea rolului și mandatului ANFP, precum și a capacității sale tehnice, astfel încât să devină o instituție aliniată la standardele de calitate din domeniu în țările UE. Va fi operaționalizat un nou cadru de competențe pentru funcția publică, reglementat de Codul Administrativ, ceea ce va conduce la definirea mixului de cunoștințe, abilități și atitudini necesare pentru ocuparea funcțiilor publice și care va susține profesionalizarea administrației publice și creșterea calității resursei umane din sectorul public. Aceasta se va reflecta în recrutarea și selecția funcționarilor publici, formarea și dezvoltarea lor, precum și în evaluarea performanțelor individuale", se arată în program.

PNL, USR PLUS și UDMR urmăresc redefinirea carierei funcționarilor publici, astfel încât să fie "mai atractivă", cu un parcurs mai lung, care să permită cu adevărat evaluarea performanțelor, "în prezent doar simulată", pentru a orienta corpul funcționarilor publici spre atingerea rezultatelor și pentru a-i responsabiliza față de cetățeni și mediul de afaceri.

Programul Cabinetului Cîțu mai evidențiază depolitizarea funcției publice și stabilirea clară a pozițiilor politice în structura administrativă.

"Este nevoie de profesioniști în sistemul public, așa cum este nevoie și de decidenți politici care să poarte răspunderea alegerii opțiunilor de politică publică. În ultimele decenii, aceasta legătură/conexiune dintre politic și administrativ a fost păstrată de multe ori intenționat neclară. Se va stabili, fără echivoc, care sunt pozițiile de răspundere politică (reprezentanți politici) și pozițiile din sistemul administrativ unde administrația se bazează pe funcționari publici. Se vor organiza consultări publice extinse pentru a stabili ce sistem de funcție publică e cel mai potrivit pentru o Românie modernă pe termen lung (corp de funcționari publici și bazat pe carieră sau un sistem mai flexibil, ancorat în realitățile pieței muncii și bazat pe concursul deschis pentru fiecare poziție). Indiferent de decizia finală, este important ca soluția aleasă să fie urmărită și implementată complet, fără jumătăți de măsură sau mecanisme ocolitoare. Se va clarifica, de asemenea, rolul înalților funcționari publici în sistemul administrativ român, în special al prefecților și subprefecților, dar și al corpului de inspectori guvernamentali, în prezent inactiv și generator de costuri pentru bugetul de stat", se mai explică în programul de guvernare.