Poliția Română, în colaborare cu experți de elită în securitate cibernetică, a lansat documentul „Inteligența artificială & manipularea percepției umane”. Acest ghid reprezintă un efort comun al IGPR, DNSC, Centrului Cyberint (SRI) și specialiștilor din mediul privat pentru a echipa cetățenii cu instrumentele necesare în fața unei noi generații de amenințări virtuale.
Când algoritmul ne citește emoțiile
Potrivit Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), inteligența artificială a devenit o prezență constantă în viețile noastre, însă beneficiile sale vin la pachet cu riscuri subtile. Manipularea modernă nu mai este stridentă, ci personalizată și invizibilă. Sistemele AI observă comportamentul nostru online — ce ne sperie, ce ne bucură și ce căutăm — pentru a crea mesaje adaptate care să ne influențeze deciziile fără să realizăm.
Ghidul explică, pe înțelesul tuturor, mecanismele din spatele acestui proces. Deepfake sau cum um pot fi create imagini și voci false, aproape imposibil de distins de cele reale. Bulele informaționale reprezintă modul în care algoritmii ne „filtrează” realitatea, arătându-ne doar ceea ce ne confirmă convingerile, izolându-ne astfel de perspective diferite.
Exploatarea emoțională reprezeintă utilizarea reacțiilor noastre automate pentru a ne ghida spre anumite comportamente de consum sau vot.
De la consumator pasiv la utilizator conștient
Dincolo de avertismente, documentul oferă soluții practice. „Manipularea de astăzi se bazează pe urmele pe care le lăsăm pe internet”, avertizează specialiștii. Pentru a contracara acest fenomen, ghidul propune un set de reguli de „igienă digitală”.
Verificarea surselor și interogarea motivului pentru care un anumit conținut ne provoacă o reacție emoțională puternică. Limitarea amprentei digitale pentru a reduce capacitatea algoritmilor de a ne profila. Recomandări specifice pentru părinți și profesori, astfel încât aceștia să poată ghida tinerii prin labirintul informațional.
O responsabilitate comună
Realizarea acestui ghid subliniază ideea că securitatea cibernetică nu mai este doar sarcina autorităților. Prevenirea riscurilor digitale necesită un efort colectiv care implică școlile, familiile și comunitățile. Scopul final este transformarea cetățeanului dintr-un simplu „consumator pasiv” într-un utilizator informat, capabil să deosebească realitatea de simularea digitală.
