Potrivit acestuia, efectele așa zis pozitive din prezent sunt doar statistice, alimentate de inflație și nu de măsuri economice solide. Statul câștigă spațiu fiscal fictiv, iar cetățenii plătesc nota. Mai mult, spune Cîțu, adevăratul cost este suportat de populație, prin scăderea puterii de cumpărare, un fenomen care ar masca absența reformelor.
Cîțu susține că România trece printr-un „regim de îngheț bugetar” început în 2025 și prelungit de facto pentru 2026, o măsură pe care o descrie ca fiind doar o pauză mascată, fără efecte structurale reale.
„Este o pauză fiscală cosmetizată, nu o corecție structurală”. Fostul ministru al finanțelor afirmă că efectele pozitive din prezent sunt doar statistice, alimentate de inflație și nu de măsuri economice solide. „Rămânem cu o imagine neschimbată: o economie suprataxată, suprarreglementată, fără creștere reală, și cu un deficit structural care nu se reduce în niciun fel”, a argumentat Cîțu, într-o analiză pentru Finacial inteligence.
Potrivit fostului premier, adevăratul cost este suportat de populație, prin erodarea puterii de cumpărare, un fenomen care ar masca absența reformelor. „Această pierdere tăcută maschează pentru scurt timp lipsa reformelor. Statul câștigă spațiu fiscal fictiv, iar cetățenii plătesc nota. Este o înlocuire a reformei prin inflație – cea mai regresivă formă de ajustare”.
