Dan Dungaciu, prim-vicepreședintele AUR, cere desecretizarea circuitului financiar dintre România și Ucraina, în contextul acuzațiilor de corupție apărute la Kiev. Acesta critică și decizia României de a susține renunțarea la dreptul de veto în politica externă și de securitate a Uniunii Europene.
Dan Dungaciu, prim-vicepreședintele AUR, cere desecretizarea ajutoarelor și a circuitului financiar dintre România și Ucraina, după apariția informațiilor privind noi acuzații de corupție la Kiev. Acesta susține că românii trebuie să știe ce sume pleacă din România, unde ajung și cum sunt folosite, mai ales în contextul problemelor de corupție invocate în legătură cu Ucraina.
Guvernul, obligat să desecretizeze ajutorul militar și financiar pentru Ucraina
În aceeași intervenție, Dungaciu a atacat și decizia României de a se alătura grupului de 11 state care susțin renunțarea la dreptul de veto în domeniul politicii externe și de securitate. Prim-vicepreședintele AUR consideră că România renunță astfel la unul dintre puținele instrumente de suveranitate pe care le mai are la nivel european.
De ce cere Dan Dungaciu desecretizarea ajutoarelor acordate Ucrainei?
Dan Dungaciu spune că AUR a cerut deja desecretizarea circuitului financiar dintre România și Ucraina, la fel cum a solicitat transparență și în relația cu Republica Moldova. El leagă această solicitare de acuzațiile de corupție apărute la Kiev și susține că publicul trebuie să poată vedea traseul banilor.
„O precizare legată de Ucraina. Noi am cerut, dacă vă aduceți aminte, desecretizarea circuitului financiar între România și Ucraina, cum am mai cerut și pe relația cu Republica Moldova. Dacă la Kiev lucrurile în ceea ce privește corupția stau prost, și România este, în Strategia de Apărare a Țării, considerată stat corupt, n-ar fi înțelept ca banii românilor, să vedem cum se duc și pleacă România... București - Kiev, măcar să vedem despre ce e vorba, dacă noi știm sigur că acolo e o problemă de corupție cât casa.”
Prim-vicepreședintele AUR susține astfel că sprijinul acordat Ucrainei trebuie însoțit de un nivel mai mare de transparență, astfel încât românii să poată afla exact dimensiunea și destinația fondurilor.
De ce critică Dungaciu renunțarea României la dreptul de veto?
A doua temă majoră abordată de Dan Dungaciu este poziția României privind dreptul de veto la nivel european. Acesta afirmă că renunțarea la acest mecanism înseamnă pierderea unui instrument prin care România își poate apăra interesele atunci când nu este de acord cu o decizie comună.
„România renunță la dreptul de veto. Altminteri, dreptul de veto în Comisia Europeană. Altminteri spus, România renunță la un instrument al suveranității, singurul sau printre puținele pe care le mai are. Cum a apărut această idee în spațiul public? Exact cum au apărut multe idei în spațiul public în România, fără nicio gândire strategică înainte.”
Dungaciu susține că o decizie de asemenea amploare ar fi trebuit să fie precedată de o dezbatere despre avantajele și dezavantajele pentru România, nu doar prezentată ca o direcție politică deja asumată.
Ce legătură face Dan Dungaciu între Schengen și renunțarea la veto?
Prim-vicepreședintele AUR afirmă că ideea renunțării la veto a început să fie promovată în România în 2022, în perioada în care Austria se opunea aderării României la Spațiul Schengen. El îl indică în acest context pe fostul ministru de Externe Bogdan Aurescu.
„A fost lansată în România în 2022, când domnul Aurescu, pe atunci ministru de externe, avea nevoie de o scuză de ce nu suntem primiți în Schengen. Era Austria care se opunea, vă aduceți aminte, și a spus: „Domne, de vină este instituția sau tratatele care permit unui stat să blocheze un proiect de asemenea anvergură.” În 2022 a fost o criză profundă și, ca să ne acoperim criza, am zis: „Haideți să renunțăm, nu-i așa, la dreptul de veto”, fără ca nimeni să explice care sunt avantajele României pentru asta.”
Petrișor Peiu critică refuzul lui Nicușor Dan de a desecretiza ajutorul pentru Ucraina: Își arogă un drept pe care Constituția nu i-l oferă
Dungaciu consideră că o frustrare punctuală provocată de blocajul Austriei în dosarul Schengen a fost transformată ulterior într-o poziție mult mai amplă privind modul în care România ar trebui să voteze în politica europeană.
Ce le reproșează Dan Dungaciu PNL și USR?
Dan Dungaciu îi critică și pe reprezentanții PNL și USR pentru susținerea acestei direcții la Bruxelles. El afirmă că România a ajuns astfel printre cele 11 state care vor eliminarea veto-ului în domeniul politicii externe și de securitate.
„Și am ajuns... s-a folosit și domnul Iohannis, s-a folosit și domnul Aurescu, cum spuneam, și am ajuns astăzi... PNL, USR susțin la Bruxelles asta și am ajuns astăzi să declarăm că noi suntem printre cele 11 state care vrem să renunțăm la dreptul de veto în politica externă și de securitate.”
În viziunea prim-vicepreședintelui AUR, România ar trebui să păstreze instrumentele care îi permit să blocheze decizii pe care le consideră contrare propriilor interese și să explice public ce ar câștiga concret prin renunțarea la un asemenea drept.
