Două note informative cu data de 5 mai 1975, redactate olograf și semnate cu numele de cod Petrov au stat la baza deciziei ICCJ prin care Traian Băsescu a fost declarat colaborator al Securității. Asta se arată în motivarea deciziei instanței. Notele au fost descoperite în dosarele de urmărire informativă a 2 colegi ai lui Traian Băsescu de la Institutul de Marină din Constanța.
În prima dintre acestea scrie, referitor la unul dintre colegi, că:
„Nu are prieteni în clasă și, din cauza caracterului său, nici nu este acceptat în anturajul colegilor. Din discuțiile purtate cu verișoara lui, V., de profesie învățătoare, am înțeles că E. ar fi dispus, în cazul în care ar reuși să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămână acolo. Cu verișoara lui L. am avut ocazia să discut aceste probleme deoarece am fost la un moment dat prieteni.”
Instanța a coroborat notele informative cu informațiile de pe rola de microfilm din fondul de rețea păstrat la Securitatea din Constanța. Potrivit celor de la Europa liberă, dosarul lui Traian Băsescu a fost distrus în august 1978, când fostul președinte a devenit membru PCR, fără a fi microfilmat. Însă, au explicat surse CNSAS pentru Europa Liberă, Securitatea lăsa întotdeauna o semnalare pe microfilm a existenței dosarului, care conținea numărul dosarului și numele de cod al colaboratorului. Acest document păstrat la Constanța a fost predat CNSAS de către SRI pe în aprilie 2019, în contextul verificărilor care se fac înainte de alegerile europarlamentare. În mai 2019, Traian Băsescu a candidat pentru un post de europarlamentar.
Cum s-a apărat Traian Băsescu în instanță? Ei bine una dintre apărări se referă la faptul că nu ar fi știut că ofițerul de contrainformații militare făcea parte din Securitate, nu din Armată. Totuși, pentru că Institutul de Marină a fost unificat cu Școala Militară de Ofițeri activi de Marină, Traian Băsescu ar fi avut toate datele pentru a realiza că ofițerul căruia i-a dat informații lucra pentru Securitate, notează judecătorii.
Mai mult, se mai arată în motivarea instanței, Traian Băsescu ar fi fost familiarizat cu temele de interes ale Securității. Cum ar fi anturajul unei persoane, caracterul, comportamentul, relațiile amoroase sau planurile de viață. Iar faptul că Băsescu ar fi știut exact cui oferă informații a reieșit, spun judecătorii, și din mediul din care provenea și nivelul de educație. Concret, tatăl său a fost colonel de armată, și sunt și numeroase referiri ale sale la competențele Securității în ceea ce privește funcționarea Institutului de Marină.
Traian Băsescu a susținut însă că ar fi fost obligat de lege să demaște o infracțiune, respectiv eventuala părăsire a navei de către unul dintre colegii săi, în eventualitatea în care ar fi fost trimis în voiaj ca ofițer de marină. Însă judecătorii nu l-au crezut.
„Furnizarea informației este departe de a fi justificată de o minimă temere a recurentului în sensul că era posibil ca persoana în cauză să rămână în străinătate părăsind nava, (...) împrejurare care să îi creeze pârâtului obligația de a devoala o faptă ce putea pune în pericol siguranța transportului maritim civil, în caz contrar fiind pasibil de consecințe (...), mergând până la excluderea din Institutul de Marină,” se mai arată în motivarea instanței.
În a 2-a notă informativă scrie, referitor la un alt coleg al lui Băsescu, că „nu este dispus să se căsătorească decât foarte târziu și cu o fată care să aibă o situație materială bună. În vara anului 1973 și a anului 1974 a avut relații cu femei de cetățenie cehă, dar nu știu dacă în momentul de față mai întreține aceste relații.”
Despre această notă informativă, fostul președinte al României a susținut că nu i-a făcut rău colegului său, întrucât nu a informat că acesta ar fi avut relații cu femei din Occident, ci din blocul comunist. Judecătorii spun însă că notele informative ale lui Petrov au avut consecințe negative asupra celor turnați. Mai exact, colegul lui Traian Băsescu nu a mai fost desemnat să plece ca ofițer pe navele românești ce urmau să plece în străinătate.
Traian Băsescu a făcut cerere de revizuire a deciziei de colaborarea cu Securitatea ca poliție politică.
