Decizie istorică a ONU! Povestea primului refugiat climatic din lume

Monday, 20 January 2020, 23:35 Sursă: CNN, adevarul.ro, ONU, vice.com

 

Persoanele care încearcă să scape de efectele crizei climatice NU pot fi forţaţi să se întoarcă în ţările lor de origine de statele în care ajung, a decis luni Comitetul ONU pentru drepturile omului, relatează CNN.

Decizia ONU a fost luată în cazul unui refugiat din Kiribati în Noua Zeelandă. Este vorba de Ioane Teitiota, cetăţean al statului Kiribati, a fugit în Noua Zeelandă și a cerut protecţie din partea statului. El susține că viaţa sa este în pericol în ţara sa de origine, în condiţiile în care statul insular din Pacific ar putea fi prima ţară a lumii care să dispară din cauza creşterii nivelului oceanului.

Comitetul ONU a votat împotriva cererii lui Teitiota, argumentând că viaţa sa nu este într-un pericol iminent, însă a subliniat faptul că ţările care încearcă să-i deporteze pe viitorii refugiaţi climatici le-ar încălca drepturile fundamentale.

Kiribati ar putea fi prima ţară a lumii care să dispară din cauza creşterii nivelului oceanului. Eroziunea coastelor şi contaminarea apei potabile vor face Kiribati nelocuibilă până în 2050.

„Având în vedere faptul că există riscul ca o întreagă ţară să se scufunde în ocean, condiţiile de viaţă într-o asemenea ţară ar putea deveni incompatibile cu dreptul la o viaţă demnă”, se arată în decizie, luată conform articolelor 6 şi 7 din Pactul Internaţional pentru Drepturi Civile şi Politice, care asigură tuturor pământenilor dreptul la viaţă.

De la refugiat politic la refugiat climatic

Convenția din 1951 a Organizației Națiunilor Unite despre Statutul Refugiaților definește refugiatul ca pe o persoană care traversează o graniță internațională din cauza „unei temeri fondate de a fi persecutat din motive de rasă, religie, naționalitate, apartenență la un anumit grup social sau opinie politică”. Această temere e interpretată de obicei ca opresiune politică, nu ca teamă de inundații, recolte uscate sau jungle devastate.

În prezent, efectele încălzirii globale nu intră în definiția actuală a refugiatului. Conform legislației internaționale, nicio țară nu e obligată să îi primească pe refugiații care invocă schimbările climei din țara de origine.

Refugiații climatici vor fi între 25 de milioane și 1,5 miliarde până în 2050

Criza climatică a creat deja milioane de refugiați invizibili și ar putea duce la încă 1,5 miliarde în următorii treizeci de ani. Dar conform legislației internaționale, nicio țară nu e obligată să îi primească.

Decizia luată luni de forul ONU ar putea avea un impact semnificativ pentru viitoare cazuri legate de refugiaţi climatici, mai ales că foarte multe persoane sunt forţate de fenomene extreme să plece din casele lor. Secetele, scăderea siguranţei alimentare şi creşterea nivelului oceanelor ar putea forţa zeci de milioane de oameni să plece din regiunile în care locuiesc în următorii ani.

Organizația Internațională pentru Imigrație spune că între 25 de milioane și 1,5 miliarde de persoane vor fi obligate să-și părăsească locuințele până în 2050. Națiunile mici și foarte sărace sunt cele care contribuie cel mai puțin la schimbările climatice, dar vor fi primele care vor fi obligate să emigreze. În 2013, aproape 22 de milioane de persoane au fugit din 119 ţări din cauza inundaţiilor, furtunilor şi a altor dezastre naturale. Sunt de trei ori mai mulți decât refugiații din cauza conflictelor sau violenţelor, potrivit unui raport al Centrului de Monitorizare al Refugiaţilor.

Omenirea riscă un „apartheid climatic”: Bogații scapă de schimbările climatice, săracii, condamnați să le trăiască

Philip Alston, raportor special al Naţiunilor Unite privind sărăcia extremă şi drepturile omului, avertiza anul trecut că “schimbările climatice ameninţă să anuleze progresul din ultimii 50 de ani în materie de reducere a sărăciei”.

„În mod pervers, în timp ce săracii sunt responsabili doar pentru o mică parte din emisiile globale, ei sunt cei care vor plăti preţul schimbărilor climatice şi care au cea mai mică capacitate de a se proteja. Riscăm să vedem scenariul unui ‘apartheid climatic’, în care oamenii bogaţi plătesc pentru a scăpa de caniculă, de foame şi de conflict, în timp ce restul lumii este lăsat să sufere”, a declarat Alston.

Povestea lui Teitiota din Kiribati, primul refugiat climatic din lume

Kiribati ar putea fi prima ţară a lumii care să dispară până în 2050 din cauza creşterii nivelului oceanului. 

Imagine

Primul refugiat climatic, originar din Kiribati, se confruntă cu deportarea din 2015, când un tribunal din Noua Zeelandă nu l-a recunoscut ca fiind primul refugiat climatic al lumii. Judecătorii i-au respins însă apelul.

Imagine

Ioane Teitiota are acum 44 de ani. El a ajuns în Noua Zeelandă în 2007, când a primit viză de lucru și el, și soția sa. Au plecat din Kiribati într-o lună. În noua țară adoptivă, a devenit îngrijitor într-un azil din Auckland, muncind şi pe câmpurile şi serele din apropiere. Cei doi soţi au trei copii. Teitiota povestea că de când a venit în Noua Zeelandă viața sa e mult mai bună. Nu a reușit să vorbească limba engleză cursiv, dar știe suficient pentru a se putea înțelege cu ceilalți. Din păcate, din 2011 nu i s-a mai prelungit viza. Astfel că, după expirarea vizei, a depus o serie de apeluri la tribunal, încercând să rămână în Noua Zeelandă.

În 2015, Teitiota a primit un avocat care a decis să-i prezinte cazul  ca fiind o victimă a schimbărilor climatice şi astfel, a fost iniţiat cazul menit să schimbe legea internaţională.  Argumentul avocatului este că Teitiota nu se poate întoarce acasă din cauza inundațiilor, care ameninţă nu doar Kiribati, dar şi sănătatea şi siguranţa lui şi a familiei sale. 

Înainte de a se muta în Noua Zeelandă, în 2007, Teitiota a fost șomer patru ani în capitala Kiribati, Tarawa, împreună cu familia sa, pe o bucată de teren aflată în spatele unui mic dig format din bucăţi de coral şi ciment. Valurile oceanului distrugeau mereu digul.

Localnicii din Kiribati se confruntă deja de mai mulți ani cu inundații, cu lipsa apei potabile și cu scăderea populaţiei de peşti necesare pentru un trai normal. 

Imagine

Teitiota s-a născut pe atolul Tabiteuea, una dintre cele 33 de insuliţe împrăştiate de-a lungul unei întinderi de apă din oceanul Pacific ce aparţine de Republicii Kiribati. Ţara se află la la jumătatea distanţei dintre statul american Hawaii şi Australia și se întinde pe 3,5 milioane de kilometri pătraţi de ocean, dar suma teritoriului insuliţelor reprezintă doar 810 kilometri pătraţi. Kiribati este cu doar doi metri mai sus de nivelul mării și se află pe lista celor mai vulnerabile locuri din cauza creşterii oceanelor.

Alte articole din: ACTUAL
Adaugă părerea ta
Alte articole din: ACTUAL