De ce susține Bolojan unirea cu Republica Moldova și integrarea în UE

Foto/Arhivă
Premierul interimar, Ilie Bolojan, a declarat public că susține unirea României cu Republica Moldova, precizând că ar vota în favoarea acestui demers dacă decizia ar depinde direct de el. Cu toate acestea, șeful Executivului de la București a subliniat că prioritatea pentru Chișinău trebuie să fie parcursul european.
„Dacă ar depinde de votul meu, da. Cred că cel mai important lucru pentru Moldova este să-i fie deschise negocierile pentru intrarea în Uniunea Europeană. E foarte important acest lucru pentru frații noștri”, a explicat premierul.
Bolojan a argumentat că securitatea economică a Republicii Moldova este strâns legată de Occident, mai ales în contextul geopolitic actual. Potrivit acestuia, fără o conectare puternică la o zonă care să ofere transfer de tehnologie și bunăstare, „la limita de lumi, nu este foarte ușor să reziste”.
Obiectivul Chișinăului: Integrarea europeană înainte de toate
Această viziune este împărtășită și la Chișinău. La începutul lunii mai, premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, declara că relațiile dintre cele două state sunt „mai apropiate ca niciodată” și că scenariul unirii rămâne deschis. Totuși, Munteanu a admis că mandatul său este concentrat pe un obiectiv principal: aderarea la Uniunea Europeană. „În istorie, ca și în viață, lucrurile pot să se schimbe și trebuie să fim gata pentru orice”, a punctat premierul moldovean.
Ce cred românii: Sprijin masiv pentru unire, dar cu realism privind calendarul
Interesul politic pentru acest subiect este dublat de o susținere puternică la nivelul societății. Cel mai recent sondaj realizat de INSCOP Research arată că peste 70% dintre români ar vota „DA” la un eventual referendum pentru unirea cu Republica Moldova, în timp ce doar 21,4% s-ar opune. Restul respondenților s-au declarat indeciși sau au precizat că nu ar participa la vot.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, explică acest fenomen prin faptul că ideea unirii a depășit granițele unei simple nostalgii istorice, devenind un reper identitar solid pentru societatea românească.
Cu toate acestea, dincolo de dorință, datele relevă un realism accentuat în rândul populației privind fereastra de timp în care acest proiect ar putea deveni realitate:
8,4% dintre români cred că unirea se poate realiza în următorii 3 ani;
13,3% estimează un orizont de 5 ani;
29,3% (majoritatea) sunt de părere că unirea ar putea avea loc abia peste 10 ani sau chiar mai târziu.
Citește și:
- 16:53 - A mers pe contrasens pe A1 și apoi a leșinat după ce a văzut amenda - VIDEO
- 16:52 - Ciprian Ciucu, atac la Nicușor Dan: „Președintele protejează PSD de o guvernare grea în momentul de față”
- 16:37 - Tânără atacată de câini în Bucureștii noi, Străulești. Oamenii cer ajutorul autorităților
- 16:37 - CNAIR câștigă în instanță conflictul cu Ministerul Transporturilor. Curtea de Apel București a suspendat ordinul lui Miruță privind transferul proiectelor de infrastructură
Mai multe articole despre
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News














