Rusia amenință Armenia că închide robinetul de petrol și gaze, dacă mai continuă demersurile de apropiere de UE

Potrivit agențiilor internaționale, documentul a fost transmis miercuri prin intermediul ambasadei Rusiei din Armenia și conține o serie de condiții legate de viitorul cooperării energetice dintre cele două state.

Avertisment oficial transmis de Moscova

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a confirmat că pe 27 mai ambasada Rusiei a transmis părții armene o scrisoare semnată de ministrul energiei, Serghei Țiviliov.

Documentul avertizează că, în cazul în care Armenia continuă procesul de integrare în UE, Rusia ar putea denunța sau suspenda acordul bilateral semnat în 2013 privind furnizarea de gaze naturale, produse petroliere și alte resurse energetice în condiții preferențiale.

Scrisoarea este adresată Ministerului Administrației Teritoriale și Infrastructurii din Armenia, instituție care a negat inițial că ar fi primit documentul.

În același timp, presa rusă, inclusiv Kommersant, notează că Moscova consideră apropierea Armeniei de UE drept un risc direct pentru continuarea cooperării economice și energetice.

Prețuri preferențiale și presiune politică

În baza acordului din 2013, Armenia beneficiază în prezent de prețuri reduse la importurile de gaze, petrol și produse petroliere din Rusia, precum și la anumite resurse strategice.

Potrivit declarațiilor anterioare ale președintelui rus Vladimir Putin, pierderea acestor condiții ar putea avea un impact semnificativ asupra economiei armene. Acesta a sugerat că prețul gazelor naturale pentru Armenia ar putea crește de la aproximativ 177 de dolari la 1.000 de metri cubi până la nivelul de 600 de dolari, similar cu tarifele plătite de statele europene.

Mesajul Moscovei vine pe fondul unor relații tot mai reci între cele două țări, în special după schimbările politice de la Erevan și orientarea tot mai pronunțată a Armeniei către parteneriate occidentale.

Distanțarea treptată a Armeniei de Rusia

Armenia, stat cu aproximativ 3 milioane de locuitori și fără ieșire la mare, a fost mult timp un aliat tradițional al Rusiei, care menține inclusiv o bază militară pe teritoriul său.

Însă relațiile bilaterale s-au deteriorat după venirea la putere a premierului Nikol Pașinian în 2018, în urma protestelor de stradă. Moscova l-a privit ca pe un lider pro-occidental, iar sprijinul rus a fost limitat în timpul conflictelor armate cu Azerbaidjanul din 2020 și 2023.

În urma ofensivei azere din 2023, Armenia a pierdut controlul asupra regiunii Nagorno-Karabah, ceea ce a dus la un exod al populației armene din zonă către Armenia. Evenimentul a accelerat și mai mult reorientarea diplomatică a Erevanului.

Ulterior, autoritățile armene au început să își diversifice sursele de energie, importând combustibili și din România, Egipt, Bulgaria și, mai recent, Azerbaidjan.

Noi parteneriate cu SUA și UE

În paralel cu tensiunile cu Moscova, Armenia a semnat recent un acord de parteneriat strategic cu Statele Unite, prin intermediul secretarului de stat Marco Rubio, în cadrul unei vizite oficiale la Erevan.

Acordul include și proiectul denumit „Ruta Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională”, un coridor de transport care ar urma să conecteze Azerbaidjanul de exclava Nahicevan, traversând teritoriul armean.

Pe fondul acestor evoluții, relația dintre Moscova și Erevan pare să se afle într-un moment de reconfigurare profundă, cu implicații directe asupra echilibrului geopolitic din regiune.