Ce se ascunde în corpul lui Ötzi: Descoperirea șocantă a cercetătorilor despre bacteriile care au supraviețuit în „Omul Ghețurilor” peste 5.000 de ani

Rămășițele mumificate ale lui Ötzi, bărbatul preistoric descoperit în anul 1991 în Alpii Ötztal, la granița dintre Austria și Italia, continuă să ofere surprize uluitoare comunității științifice. Deși trupul său vechi de 5.300 de ani a fost intens studiat de-a lungul deceniilor, oferind detalii prețioase despre viața oamenilor din Epoca Cuprului, cercetătorii s-au lovit mereu de o mare provocare: cum să distingă microbii care cresc natural pe mumie de contaminanții aduși din mediul înconjurător în timpul procesului de conservare.

Pentru a păstra trupul intact, oamenii de știință îl mențin într-o cameră frigorifică specială, la o temperatură constantă de -6 grade Celsius și o umiditate relativă de 99%, încercând să replice exact condițiile glaciare în care a fost găsit. Cu toate acestea, un nou studiu publicat în revista de specialitate Microbiome arată că acest mediu strict nu a oprit complet activitatea biologică, ci a creat, de fapt, un ecosistem unic unde trecutul și prezentul se întâlnesc.

O capsulă a timpului bacteriană extrasă direct din ghețari

Pentru a înțelege cum afectează condițiile de depozitare conservarea pe termen lung, o echipă de cercetători de la Universitatea din Trento, Italia, a analizat bacteriile și ciupercile prelevate din tampoane de piele, fragmente de țesut și mostre de apă rezultate din dezghețarea parțială a cavităților interne ale mumiei. Aceste microorganisme au fost comparate direct cu mostre de sol și gheață colectate de la locul descoperirii inițiale și conservate încă din 1991.

Rezultatele au fost surprinzătoare. Oamenii de știință au descoperit că bacteria Pseudomonas a fost prezentă în toate probele analizate, indiferent de momentul recoltării. Mai mult, în țesuturile interne a fost identificată o comunitate de bacterii anaerobe, aparținând în principal grupului Clostridium. Analizele genetice au confirmat că aceste colonii bacteriene fac parte dintr-o comunitate microbiană antică, care provine direct de pe site-ul glaciar unde Ötzi a stat înghețat mai bine de cinci milenii.

Drojdiile preistorice care s-au trezit la viață în muzeu

Pe lângă bacterii, mostrele colectate în anul 2019 au scos la iveală prezența a patru tipuri de drojdii perfect adaptate la medii extrem de reci: Phenoliferia, Glaciozyma, Goffeauzyma și Mrakia. Cercetătorii cred că acestea ar putea fi specimene preistorice care s-au „trezit” la viață după ce rămășițele s-au dezghețat ușor în laborator, sau descendenți direcți ai acelor drojdii ancestrale.

Ceea ce este cu adevărat frapant este că una dintre aceste drojdii, Glaciozyma, pare să fie activă din punct de vedere metabolic și capabilă să se replice chiar și în condițiile actuale de refrigerare de la muzeu. Aceste organisme extremofile, provenite din mediul înghețat al Alpilor, prezintă un interes deosebit nu doar pentru arheologi, ci și pentru industrie, având potențial de utilizare în procesele de fermentație la temperaturi scăzute.

Microbi care „mănâncă” dezinfectantul folosit de cercetători

O altă descoperire bizară a relevat capacitatea incredibilă de adaptare a microbiorganismelor de pe Ötzi. Unii dintre microbii identificați pe corpul său conțin gene capabile să descompună fenolul. Această substanță este un dezinfectant puternic care a fost utilizat din punct de vedere istoric de către specialiști pentru a curăța și a proteja mumia împotriva degradării. Practic, substanța menită să sterilizeze mediul a devenit o sursă de hrană pentru anumite bacterii.

Oamenii de știință nu sunt încă siguri dacă acești microbi activi pot deteriora mumia pe termen lung, însă avertizează că actuala metodă de conservare este o sabie cu două tăișuri. În timp ce frigul extrem blochează dezvoltarea majorității bacteriilor comune, el oferă în același timp un mediu de viață ideal pentru organismele specializate să trăiască în gheață.

Menținerea unor parametri de mediu extrem de stricți este esențială pentru a preveni ca aceste comunități microbiene latente să treacă în fază activă și să pună în pericol integritatea „Omului Ghețurilor”. Poreclit astfel de jurnalistul austriac Karl Wendl în 1991 pentru a-i da un nume ușor de reținut de către public, Ötzi demonstrează încă o dată că nu este doar o fereastră istorică spre Epoca Cuprului, ci și un laborator biologic viu aflat în continuă evoluție.

SURSA