O infrastructură ignorată intern, dar vitală în plan global
Baza de la Deveselu – deseori prezentă doar în discursuri de criză sau atacuri populiste – este, în mod concret, un nod-cheie al sistemului Aegis Ashore, parte a umbrelei de apărare antirachetă a NATO. Nu este vorba doar despre interceptarea unor rachete balistice, ci despre proiecția unui angajament ireversibil al SUA și al Alianței Nord-Atlantice pentru protecția Europei centrale și de est.
În ultimii ani, capacitățile defensive ale acestei baze au fost constant modernizate. Acum, în fața unei Rusii tot mai agresive – care își testează limitele în Ucraina, Transnistria, Belarus și în spațiul cibernetic – NATO răspunde în oglindă, consolidând infrastructura strategică în punctele cele mai expuse.
Deveselu: o țintă strategică pentru Rusia, dar și o linie roșie pentru NATO
Această întărire a sistemelor de apărare nu este întâmplătoare. Analizele strategice ale NATO indică faptul că infrastructura de la Deveselu reprezintă o țintă declarată pentru Federația Rusă. Propaganda rusă a descris-o de nenumărate ori ca fiind „o amenințare directă pentru Moscova”, încercând să justifice o parte din retorica agresivă și desfășurările de forțe din regiunea Mării Negre.
Din această perspectivă, reafirmarea Deveselu ca „bază de bază” este un semnal geopolitic extrem de clar: România nu este periferie, ci frontieră. Și orice atac asupra acestei frontiere va fi tratat ca un atac asupra întregii alianțe.
Un stat vulnerabil, dar cu responsabilități mari
Paradoxal, România – deși aflată în inima acestei strategii – nu-și tratează cu seriozitate rolul strategic. Subfinanțarea sistemelor naționale de apărare civilă, precaritatea infrastructurii energetice, lipsa investițiilor în sistemele de alertă și protecție civilă, dar și lipsa unei strategii coerente în domeniul cibernetic reprezintă vulnerabilități acute. Cu toate acestea, România găzduiește una dintre cele mai importante componente ale scutului euroatlantic.
Această disonanță între realitate internă și rol strategic extern trebuie să fie corectată. Nu doar prin alocări bugetare mai mari, ci prin asumarea unui discurs politic clar, responsabil și demn de rolul pe care îl avem în ecuația europeană de securitate.
România – scutul Europei, dar și așteptările cresc
NATO nu întărește Deveselu pentru că are de unde alege. România este acum prima linie de contact între lumea euroatlantică și revizionismul militar rus. Iar acest rol vine cu costuri, riscuri, dar și cu oportunități strategice.
Țara noastră are șansa rară de a-și defini identitatea geopolitică prin fapte, nu prin retorică. Deveselu nu mai este doar o bază militară: este un test al maturității noastre strategice ca stat.
Dorin Voicu
consultant în strategie & diplomație
