De ce nu au tras piloții în dronă? MApN rupe tăcerea după explozia de pe blocul din Galați

În urma incidentului, Ministerul Apărării Naționale a venit cu explicații detaliate și a transmis un mesaj clar: România nu este ținta unui atac.

Reprezentanții instituției au susținut că situația a fost monitorizată în permanență, iar toate procedurile prevăzute pentru astfel de cazuri au fost aplicate pe durata atacurilor desfășurate asupra unor obiective din Ucraina, în apropierea frontierei românești.

MApN: „România nu este atacată”

Mesajul principal transmis de Ministerul Apărării Naționale în cursul dimineții a fost că incidentul de la Galați nu reprezintă un atac asupra României.

Potrivit oficialilor, sistemele de supraveghere au urmărit în mod constant o situație complexă desfășurată în zona de frontieră, unde au fost detectate aproximativ 50 de drone.

Conform datelor prezentate de minister, atacul a început la ora 21.15 și s-a încheiat la ora 2.20. Țintele vizate au fost porturile ucrainene Reni și Chilia.

În timpul operațiunilor, au fost activate procedurile specifice de intervenție. Două avioane de vânătoare și un elicopter au fost ridicate de la sol pentru monitorizarea situației.

Totodată, piloții au primit autorizarea de a angaja ținte aeriene, însă doar în condițiile în care siguranța populației putea fi garantată.

Momentul în care drona a intrat în spațiul aerian

Reprezentanții ministerului au explicat și traseul dronei care avea să se prăbușească ulterior pe blocul din Galați.

Potrivit acestora, aparatul a intrat în spațiul aerian la ora 1.52. După aproximativ zece minute, acesta a dispărut de pe radar.

Oficialii au precizat că, în cazul dronelor de dimensiuni reduse, intervalul de timp disponibil pentru identificare, analiză și luarea unei decizii poate fi extrem de limitat.

În astfel de situații, hotărârea pilotului se bazează pe o analiză riguroasă a riscurilor. Conform explicațiilor oferite de MApN, deschiderea focului într-o zonă urbană poate produce consecințe similare sau chiar mai grave decât impactul provocat de drona respectivă.

Din acest motiv, instituția susține că nu au existat oportunități reale pentru neutralizarea aparatului în condiții de siguranță.

Oficialii au insistat asupra faptului că România nu se confruntă cu un atac direct, ci cu efecte secundare generate de războiul aflat în desfășurare în Ucraina.

În același timp, ministerul a subliniat că gestionarea unor astfel de incidente implică mai multe instituții și nu reprezintă responsabilitatea exclusivă a unei singure structuri.

Reprezentanții MApN au mai transmis că există o coordonare permanentă cu aliații din NATO.