Seismul a avut o magnitudine de 3,4 pe scara Richter și s-a produs la o adâncime de 90 de kilometri, fiind clasificat drept un cutremur slab.
Epicentrul a fost localizat în județul Vrancea, într-una dintre cele mai active zone tectonice din România și Europa de Est. Cutremurul nu a provocat pagube materiale sau victime, însă a fost resimțit ușor în mai multe localități apropiate. Potrivit INCDFP, seismul s-a produs la 41 de kilometri vest de Focșani, 69 de kilometri est de Sfântu-Gheorghe, 74 de kilometri nord de Buzău, 85 de kilometri est de Brașov, 85 de kilometri sud de Bacău și 89 de kilometri sud-vest de Bârlad.
Mișcarea tectonică de luni seară este al treilea cutremur înregistrat în luna iulie în România, semn că activitatea seismică din regiune rămâne constantă.
În această lună, s-au mai produs două seisme, cu magnitudini cuprinse între 2,1 și 3,7, ambele localizate tot în zona seismică Vrancea. Seismele de acest tip, de intensitate mică sau moderată, sunt frecvente în regiune și, în general, nu produc daune.
Vrancea este cunoscută pentru potențialul său seismic ridicat, iar autoritățile și experții monitorizează permanent zona. De-a lungul anilor, au existat mai multe episoade de seisme importante, inclusiv în acest an, când România a fost zguduită de două cutremure cu magnitudinea de 4,4. Primul a avut loc pe 13 februarie în județul Buzău, iar al doilea pe 11 mai, în județul Vrancea. Acestea rămân cele mai puternice mișcări tectonice ale anului 2025 până în prezent.
Activitatea seismică din acest an vine după un 2024 în care România a înregistrat, de asemenea, episoade semnificative. Cel mai important dintre acestea a fost cutremurul de 5,4 grade produs pe 16 septembrie în județul Buzău.
Specialiștii de la INCDFP reamintesc că zona Vrancea este una dintre cele mai monitorizate din Europa în privința activității seismice, fiind echipată cu rețele moderne de observare. Monitorizarea continuă permite evaluări rapide și precise ale cutremurelor și contribuie la elaborarea unor măsuri de prevenție mai bune pentru populație și instituții.
Pentru moment, nu există indicii că seismul de luni ar fi precursorul unei activități tectonice de amploare. Cu toate acestea, autoritățile încurajează cetățenii să fie informați și pregătiți pentru eventualitatea unui seism mai puternic. În acest sens, sunt disponibile ghiduri oficiale care oferă recomandări clare privind comportamentul adecvat înainte, în timpul și după un cutremur.
România rămâne una dintre puținele țări europene unde riscul seismic este real și constant. Cel mai devastator cutremur din ultimele decenii a avut loc pe 4 martie 1977, având o magnitudine de 7,4 și provocând peste 1.500 de victime, în special în București.
Cutremur, luni după amiază, în România. Anunțul INFP pentru populație
