Prețul unui litru de carburant a depășit deja pragul de 9 lei, iar calculele arată că aproximativ 5 lei din această sumă reprezintă bani care merg direct către stat. Specialiștii atrag atenția că situația nu se va opri aici și avertizează că urmează depășirea pragului psihologic de 10 lei pe litru. Efectele acestor scumpiri nu se opresc la pompă, ci se propagă rapid în economie, regăsindu-se inclusiv în prețurile de la raft.
Taxele au ajuns să domine prețul final
Analizele recente arată o schimbare majoră în structura prețului carburanților. Dacă în anul 2020 aproximativ 63% din prețul unui litru mergea către bugetul de stat, în 2026 acest procent a urcat la 69%.
Cu alte cuvinte, aproape 7 din 10 lei plătiți de șoferi sunt reprezentați de taxe, accize și TVA. Această evoluție indică o creștere constantă a poverii fiscale incluse în prețul final.
În același interval, și prețurile la pompă au crescut accelerat, confirmând o tendință puternică de scumpire.
Datele arată clar amploarea fenomenului:
Motorina a urcat de la 4,73 lei pe litru în 2020 la 8,67 lei în 2026, ceea ce înseamnă o creștere de 83%.
Benzina a crescut de la 4,81 lei pe litru la 8,24 lei, marcând un avans de 71%.
Nu este vorba doar despre fluctuații temporare ale pieței energetice, ci despre o modificare profundă și de durată a structurii prețurilor.
Taxele cresc în același ritm cu petrolul
Un argument invocat frecvent pentru scumpirea carburanților este evoluția prețului petrolului. Totuși, datele analizate arată că majorările fiscale au ținut pasul sau chiar au depășit ritmul scumpirii țițeiului.
În perioada 2020–2026:
Prețul petrolului Brent, calculat în lei pe litru, a crescut cu 62%.
Accizele au înregistrat aceeași creștere de 62%.
TVA-ul per litru a avansat între 64% și 70%.
Accizele au cunoscut majorări consistente pentru ambele tipuri de carburant.
În cazul motorinei, acestea au crescut de la 1,73 lei pe litru la 2,80 lei pe litru.
Pentru benzină, nivelul accizelor a urcat de la 1,89 lei la 3,06 lei pe litru.
În același timp, valoarea TVA-ului colectat pentru fiecare litru a crescut semnificativ, pe fondul majorării bazei de impozitare.
Motorina a generat un TVA de la 0,92 lei pe litru în 2020 la 1,51 lei în 2026.
Benzina a urcat de la 0,84 lei la 1,43 lei pe litru.
„Fiscalitatea nu mai este doar o componentă a prețului. Ea devine axul în jurul căruia se reconstruiește prețul carburantului”, arată analiza.
Cursul valutar nu explică scumpirile
Un alt argument des invocat este deprecierea leului. Totuși, cifrele arată că impactul cursului valutar este mult mai redus decât se crede.
În perioada analizată, cursul a crescut cu aproximativ 12%, un ritm mult inferior creșterii prețurilor la carburanți sau al taxelor.
„Asta scoate din ecuație una dintre explicațiile reflex – că s-a dus leul. Conform datelor, nu aici este problema”, explică expertul în energie.
Costuri în lanț, scumpiri pe bandă rulantă
Pe lângă fiscalitate, analiza scoate în evidență creșteri semnificative și în lanțul operațional al carburanților.
Transportul a înregistrat o majorare de 407%.
Rafinarea a crescut spectaculos, cu 641%.
Distribuția a avansat cu 50%.
Segmentul de rafinare este cel care a cunoscut cea mai mare creștere procentuală, contribuind semnificativ la prețul final.
Carburantul, sursă principală de bani la buget
Datele indică o schimbare profundă în modul în care este construit prețul carburanților. În condițiile în care aproape 70% din costul final este reprezentat de taxe, explicațiile bazate exclusiv pe piața energetică devin insuficiente.
În actuala formulă, carburantul este considerat „în principal un instrument de colectare bugetară”.
Tensiunile externe apasă și mai mult pe prețuri
Contextul internațional complică și mai mult situația. Războiul din Iran a generat scumpiri fără precedent ale combustibililor în România.
Aproximativ un sfert din motorina utilizată în țară provine din zona Golfului, iar închiderea strâmtorii Ormuz afectează serios aprovizionarea.
În același timp, România nu beneficiază de prețuri avantajoase nici din partea altor furnizori. În multe cazuri, aceștia achiziționează țiței rusesc, îl rafinează și îl revând ulterior pe piața europeană, inclusiv în România.
Bulgaria acordă ajutor pentru carburant: ce sumă pot primi lunar de la stat șoferii cu venituri mici
