Alegeri locale 2020 Vezi mai multe detalii

Efectele devastatoare ale coronavirusului asupra creierului uman: complicații neurologice SEVERE. Ce ascunde "boala cu multe fețe"

Monday, 03 August 2020, 12:16 Sursă: Realitatea PLUS

Autor: Baragan Daniela

Un studiu întocmit în luna aprilie relevă că mai mult de o treime din 214 pacienți infectați cu Covid-19 au dezvoltat complicații neurologice, de la pierderea mirosului și până la accident vascular cerebral (AVC).

În plus, se pare că virusul poate duce la complicații neurologice mai grave de-atât, precum delirul, inflamația creierului, accident vascular cerebral (AVC) și leziuni ale nervilor. Într-un studiu al Universității din Londra, publicat la începutul acestei luni, 10 din 43 de pacienți prezentau „disfuncții temporare ale creierului” și delir, în timp ce 12 prezentau inflamații ale creierului, opt prezentau AVC-uri, iar alți opt aveau leziuni ale nervilor.

O altă lucrare publicată luna trecută în “The Lancet Psychiatry” a analizat 153 de pacienți din Marea Britanie, studiile demonstrând că până și în cazul celor cu vârste mai mici de 60 de ani ar putea apărea cazuri de psihoză, depresie sau accidente vasculare cerebrale.

Încă nu este foarte clar cum reușește acest virus să dăuneaze creierului și nervilor, însă se caută în continuare răspunsuri în acest sens, și asta pentru că, deși creierul este cel mai important organ și mai impermeabil față de majoritatea celorlalte, totuși acest virus este cumva capabil să se strecoare în sistemul nervos central.

Printre cele mai frecvente simptome neurologice se numără pierderea mirosului și a gustului, care ar putea fi primele indicii legate de faptul că o persoană este infectată cu Covid-19.

Alte simptome posibile includ dureri de cap, amețeli, pierderea cunoștinței, slăbiciune, convulsii, paralizie sau chiar accidente vasculare cerebrale.

Știm că virusul se răspândește prin particule în aer, deci intră mai întâi în corp prin nas și pe gură. Când se întâmplă acest lucru, este posibil ca acesta să străbată potențial placa cribriformă a cărei parte inferioară formează “acoperișul” lung și îngust al cavității nazale, osul din vârful nasului, pentru a ajunge la bulbul olfactiv care găzduiește nervul olfactiv și ramurile sale. Dacă virusul dăunează acestor nervi, o persoană își poate pierde simțul mirosului. Dacă virusul invadează direct papilele gustative, acesta poate împiedica fibrele nervoase să transmită semnale către creier, fapt ce, prin urmare, determină ca o persoană să-și piardă simțul gustului.

Desigur, aceasta este doar o ipoteză, dar știm, conform unui alt studiu, că până la 88% din 417 pacienții care au fost testați pozitiv la Covid-19 au prezentat aceste tipuri de simptome. Cei mai mulți s-au recuperat în două săptămâni, fără probleme neurologice în cursul perioadei de recuperare.

O altă ipoteză are legătură cu un receptor proteic numit enzimă de conversie a angiotensinei - cunoscută sub numele de ACE2 - care se găsește în celulele din tot corpul, respectiv în plămâni, rinichi, vase de sânge, mușchi, nas și gură. În nas și gură, se crede că virusul se leagă de acești receptori ACE2 din celulele nervoase senzoriale și, practic, blochează aceste celule să mai faciliteze mirosul și gustul.

ACE2 ajută, de asemenea, la menținerea tensiunii arteriale și protejează inima și creierul. Rolul lor este să scadă nivelurile unei molecule numite angiotensină II. Dacă nivelurile de angiotensină II se acumulează, vasele de sânge se contractă și reduc fluxul sanguine către organe, putând dăuna acestora.

Prin urmare, acesta ar putea fi cel mai interesant lucru pe care începem să îl învățăm în legătură cu infecția cu coronavirus. Indiferent dacă este vorba despre corp sau creier, majoritatea simptomelor nu par să provină direct de la virus, ci sunt, mai degrabă, răspunsul imunitar excesiv al organismului în încercarea de a lupta împotriva infecției.

„Povestea despre cum un astfel de virus, cu atât de puține informații genetice, poate provoca ravagii pentru sistemul nostru nervos este într-adevăr fascinantă”, a spus dr. Majid Fotuhi, director medical al Centrului NeuroGrow Brain Fitness și personal afiliat la Johns Hopkins Medicine.



Alte articole din: ACTUAL
Alte articole din: ACTUAL