CJUE respinge reducerea vârstei de pensionare a magistraților în Polonia. Urmările pentru România

Tuesday, 05 November 2019, 17:21, Sursă: REALITATEA.NET

Curtea Europeană de Justiție a respins, marți, reforma sistemului judiciar din Polonia care reduce vârsta de pensionare a judecătorilor. Curtea a decis că legislația poloneză încalcă dreptul european. O situație similară este în România. Potrivit unei ordonanțe de urgență adoptate anul trecut de guvernul Dăncilă, magistrații vor putea ieși la pensie după numai 20 de ani de muncă la începutul anului 2020. Pentru a opri „golirea” sistemului judiciar, liberalii au depus deja în Parlament un proiect pentru amânarea pensionării anticipate cu un an, până în 2021.

Adaugă părerea ta

 Justiția europeană a decis marți că regulile poloneze privind vârsta de pensionare a magistraților sunt "contrare dreptului Uniunii" deoarece instaurează o diferență între bărbați și femei, relatează Agerpres.

Varșovia a reacționat la verdictul de marți afirmând că "vizează o situație a trecutului, care nu corespunde cu reglementările actuale". „Criticile Comisiei Europene au fost deja luate în considerare" într-o lege din 12 aprilie 2018 care a revenit asupra dispozițiilor controversate, a precizat Ministerul Justiției polonez.

Curtea de Justiție a UE, care a mai condamnat în trecut controversatele reforme ale sistemului judiciar din Polonia, a fost sesizată de Comisia Europeană în martie 2018.

Această vastă reformă judiciară controversată din Polonia este percepută de Bruxelles drept o tentativă de subordonare a judecătorilor de către PiS, partidul la putere în Polonia. Dosarul viza o lege poloneză din 12 iulie 2017 care scădea vârsta de pensionare a magistraților la 60 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați, în condițiile în care anterior vârsta de pensionare era de 67 de ani pentru ambele sexe.

Această lege conferea ministrului Justiției dreptul de a prelungi perioada de activitate a judecătorilor din jurisdicțiile de drept comun peste aceste vârste. Curtea a decis de asemenea că procedurile care oferă ministrului Justiției dreptul de a prelungi activitatea unui magistrat ridică semne de întrebare legate de neutralitatea acestora față de elemente externe.

Curtea a decis că legea din 2017 a "introdus condiții discriminatorii pe bază de sex", respingând argumentația Poloniei, potrivit căreia aceste diferențe "constituie o măsură de discriminare pozitivă". 

În iunie, Curtea de Justiție a UE decisese că reforma privind vârsta de pensionare încalcă principiul independenței judiciare și nu este deci compatibilă cu dreptul european.

O situație similară se regăsește și în România, referitoare la pensionarea anticipată a magistraților.

PSD, ALDE și UDMR au introdus printre modificările aduse legilor justiției și pensionarea anticipată a magistraților după numai 20 de ani de vechime, măsură care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2020. 

Pentru a preveni acest lucru, liberalii au înregistrat săptămâna trecută la Camera Deputaților, pe 30 octombrie, o inițiativă legislativă care prevede prorogarea, până în 1 ianuarie 2021, a prevederii. 

Actuala lege de modificare a statutului magistraților (242/2018), adoptată la inițiativa Parlamentului, prevede ca măsura să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2020, după ce în spațiul public au existat numeroase avertismente legate de blocajul în care ar putea intra justiția cîn urma pensionărilor anticipate. 

Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, declara anul trecut că ar fi vorba despre circa 2.100 de magistrați care ar fi putut beneficia de această măsură, iar Comisia de la Veneția a spus că „este o problemă, pentru că s-ar crea un deficit de personal”. Observația era cuprinsă într-un raport din 2018 al Comisiei privind modificările aduse legilor justiției de către PSD: „această propunere creează un risc real de diminuare drastică a numărului magistraților din sistemul judiciar românesc, în special la nivelele superioare. Sistemul judiciar din România riscă să își piardă cei mai calificați și experimentați membri, în vreme ce durata pregătirii profesionale ce precedă intrarea în profesie a judecătorilor și procurorilor debutanți devine mai lungă”.

Și premierul Ludovic Orban a anunțat luni că, dacă Parlamentul nu va adopta legea în procedură de urgență, guvernul pe care îl conduce își va angaja răspunderea pe amânarea intrării în vigoare a pensionării anticipate a magistraților.