Coronavirus - România: 217216 de cazuri confirmate

Vezi mai multe detalii

Cine sunt "samsarii imobiliari"? Simu, unul dintre câştigătorii miliardului de euro din retrocedări

Wednesday, 02 September 2015, 08:42 Sursă: REALITATEA.NET

Fostul şef al ANAF Şerban Pop a fost reţinut de DNA, într-un caz privind soluţionarea unui dosar DIICOT în favoarea lui Horia Simu. Horia Simu, supranumit „bancherul cuprului”, este beneficiarul unor titluri de despăgubire de câteva ori mai valoroase decât sumele plătite de el foştilor proprietari sau moştenitorilor direcţi, scrie Gandul.info.

 La finalul unei inspecţii de câteva luni, Curtea de Conturi a arătat că Horia Simu a avut, din diferenţa dintre cât a obţinut de la stat şi cât a plătit foştilor proprietari, un câştig de 127 de milioane de euro, de aproape 200 de ori mai mare decât investiţia iniţială. Horia Simu este în acest moment cercetat în arest preventiv într-un dosar în care este acuzat de obţinerea unei despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 55 milioane de euro.

Potrivit Gândul.info, patru miliarde de lei, echivalentul unui miliard de euro, au însumat, din 2007 în 2011, titlurile de despăgubire acordate unor oameni de afaceri care, fără a fi moştenitori ai unor proprietăţi revendicate, au primit drepturile litigioase asupra acestora, multiplicându-şi astfel alte business-uri, în general prea puţin vizibile până atunci. Schema exploatată intens până în 2013, când statul îi despăgubea cu 100% pe "samsarii imobiliari", cum i-a numit Victor Ponta, a funcţionat,  arată dosarul "Bica - Dumitrean", ca o reţetă de îmbogăţire rapidă bazată de o breşă din legea retrocedării proprietăţilor, dar, mai ales pe conexiunile politice ale câtorva "băieţi deştepţi" din imobiliare.

Între aceştia, numele lui Dorin Cocoş, la acea vreme soţul Elenei Udrea, era printre primele din listă. Câştigători direcţi ai unor sume de bani în numerar sau ai unor pachete importante de acţiuni la Fondul Proprietatea, în urma acestor titluri de despăgubire, sunt însă oameni de afaceri în general discreţi, care fac astăzi profit din imobiliare, din agricultură sau din energie.

După 5 ani de aşteptare, moştenitorul unui teren cu toate actele în regulă renunţă la ideea că statul îl va compensa, aşa cum îl obliga legea, cu acţiuni la Fondul Proprietatea şi îi vinde la un preţ derizoriu toate drepturile sale unui om de afaceri. În 5 luni de la semnarea documentelor notariale, noul titular nu deschide doar toate uşile Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), ci ajunge să obţină şi plata titlului de despăgubire la o valoare supraevaluată, prejudiciind statul cu 61,7 milioane de euro.

Schema descrisă de procurori în jurul despăgubirii acordate în martie 2011 lui Stelian "Stelu" Gheorghe, cu susţinerea lui Dorin Cocoş, în dosarul "Bica" nu a fost aplicată unui caz, prin excepţie, ci era, aşa cum suspectau anterior inspectorii Curţii de Conturi, o practică în instituţie.

Câştigători din morişca creată în jurul Comisiei Naţionale pentru Stabilirea Despăgubirilor (CNSD), aşa cum s-a numit cartierul general al titlurilor de despăgubire din 2005 până în 2013, au fost, alături de Stelian Gheorghe și alţi câţiva oameni de afaceri, cunoscuţi azi, în ciuda discreţiei publice din ultimii ani, în domenii precum energia, agricultura, imobiliarele sau implicaţi în finanţarea unei echipe de fotbal. Gheorghe Iaciu, de numele căruia se leagă cartierul "Greenfield" din Bucureşti, Mihai Rotaru şi Adrian Andrici, finanţatorii CS Universitatea Craiova, Irina Nisiparu, soţia lui Mihai Rotaru, sau Horia Şchiopu Simu, cunoscut ca "bancherul cuprului", sunt doar cinci dintre cei pe care documentele oficiale îi menţionează ca beneficiari ai unor titluri de despăgubire de câteva ori mai valoroase decât sumele plătite de ei foştilor proprietari sau moştenitorilor direcţi.

Cine sunt marii despăgubiţi ai României, în guvernarea PDL

Ca şi în cazul celor mai multe dintre contractele cu statul încheiate în ultimii 20 de ani, profitul ajungea să se împartă, arată procurorii în dosarul menţionat, cu oamenii-cheie care influenţau numirile politice în instituţii, o mică parte ajungând, în final, şi la partidul care a făcut posibilă afacerea. Gândul a găsit în lista sponsorilor oficiali din 2008 ai PDL atât compania CCCF Drumuri şi Poduri aflată în portofoliul lui Adrian Andrici, dar şi numele lui Dorin Cocoş, cel care, potrivit unui martor audiat de DNA, i-ar fi pretins lui Stelian Gheorghe10 din cele 61 de milioane de euro câştigate în urma unei astfel de retrocedări.

Firul titlurilor de despăgubire preschimbate automat în acţiuni la Fondul Proprietatea s-a rupt în 2013, odată cu modificarea legii. CNSD s-a transformat în Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, dar a rămas, în aceeaşi măsură, numită politic. În locul schemei consacrate de "samsari", se prefigurează o altă formulă pentru afaceri imobiliare profitabile. În următoarele şase luni, ANRP va trage linie sub toate terenurile încă aparţinând statului - păşuni, terenuri agricole, păduri - urmând să le scoată din 2016 la licitaţii dedicate strict celor care deţin puncte de despăgubire certificate de Guvern. În locul „samsarilor” au apărut "recuperatorii de puncte". Despre stadiul centralizării proprietăţilor statului şi despre noua schemă de compansare, în jurul "recuperatorilor de puncte", explică preşedintele ANRP, George Băeşu, într-un interviu.

Câştigurile din cumpărarea drepturilor litigioase asupra imobilelor sau terenurilor şi revendicarea acestora cu ajutorul conexiunilor politice au fost, în perioada 2007-2011, de 4 miliarde de lei, echivalentul a un miliard de euro, arată Raportul Curţii de Conturi.

1,5 miliarde de lei au obţinut în acest mod cei care au cumpărat drepturile de la moştenitori ai unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, recunoscuţi prin Legea 10/2001. Din aceşti bani, 814 milioane, adică mai bine de jumătate, au ajuns la primii 7 clasaţi în topul celor mai inspiraţi cumpărători de drepturi litigioase.

Un beneficiu de aproape 200 de ori mai mare decât investiţia a scos Horia Şchiopu Simu, fost bancher implicat la acel moment în afaceri în industria prelucrării cuprului, dar şi în construcţii şi foraj. De aproape 40 de oari mai mult decât a dat a obţinut însă şi Mihai Rotaru - actualul finanţator al CS Universitatea Craiova, al cărui nume se regăseşte, alături de cel al soţiei sale, şi în Topul câştigurilor din despăgubirile acordate în baza Legii fondului funciar 18/1991.

Alte articole din: ACTUAL
Alte articole din: ACTUAL