Fostul șef a CIA a subliniat că Vladimir Putin nu se va opri în Ucraina și că, în cazul în care Rusia își va atinge obiectivele militare în conflictul actual, următoarea țintă a Kremlinului va fi probabil o țară membră NATO, cu Lituania considerată cea mai vulnerabilă.
Critici dure la adresa administrațiilor americane
Petraeus a criticat dur ezitările și întârzierile administrațiilor americane, atât pe cea a fostului președinte Joe Biden, cât și pe cea a actualului lider Donald Trump, în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei. El a evidențiat faptul că Kievul a trebuit să insiste în mod repetat pentru a primi armamentul necesar, iar acest proces a fost marcat de refuzuri inițiale, amânări și aprobări tardive, ceea ce a dus la pierderi de timp și vieți omenești.
Fostul șef al CIA a menționat în mod special necesitatea livrării tancurilor Abrams și a avioanelor F-16, afirmând că „nu mai exista altă opțiune” pentru a contracara ofensiva rusă. De asemenea, Petraeus a exprimat regretul că Statele Unite nu au permis utilizarea munițiilor cu dispersie, interzise prin acorduri internaționale, dar care ar fi putut reprezenta un factor de descurajare eficient împotriva forțelor ruse.
„De fiecare dată, Ucraina a fost nevoită să insiste, să aștepte, să primească inițial un refuz, apoi un poate, și abia în cele din urmă un da. Timp pierdut, vieți pierdute. Aveau nevoie de tancuri Abrams, de avioane F-16. Nu mai exista altă opțiune”, a declarat Petraeus în fața audienței de la Policy Exchange.
150 de miliarde de euro pentru înarmarea țărilor din UE. Câți bani poate accesa România
Lituania, în vizorul Kremlinului
În ceea ce privește strategia Moscovei, Petraeus a fost clar: Rusia urmărește înlăturarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, instaurarea unui guvern marionetă la Kiev și ocuparea completă a teritoriului ucrainean. Ulterior, atenția Kremlinului se va concentra asupra unei țări baltice, iar Lituania este deja vizată, discursurile lui Putin fiind un semnal de alarmă care ar fi trebuit să mobilizeze Occidentul mai devreme.
„După aceea, atenția se va muta asupra unei țări baltice. Lituania este deja în vizorul Kremlinului, iar discursurile lui Putin ar fi trebuit să ne pună în gardă mai devreme”, a adăugat el.
Diviziuni în Statele Unite privind politica față de NATO
În timp ce în Europa există un consens larg asupra amenințării pe care o reprezintă Rusia, politica Statelor Unite pare divizată. Keith Kellogg, consilier apropiat al lui Donald Trump, a exprimat reticență față de extinderea NATO, considerând „legitimă” cererea Rusiei pentru un angajament scris privind neextinderea alianței. Kellogg a avertizat că nu doar Ucraina este în vizorul Kremlinului, ci și Georgia și Moldova, iar decizia finală în privința acestui subiect aparține fostului președinte Trump.
„Nu doar Ucraina e în discuție. Și Georgia, și Moldova intră în calculele Kremlinului”, a avertizat Kellogg, adăugând că decizia finală aparține lui Trump.
Bilanțul tragic al conflictului
Conflictul din Ucraina continuă să aibă un impact devastator. Estimările prezentate de Kellogg indică faptul că aproximativ 1,2 milioane de persoane au fost ucise sau rănite de ambele părți implicate în război. Petraeus a vorbit despre „pierderi inimaginabile” în rândul armatei ruse, cu aproape un milion de militari afectați, dintre care cel puțin 500.000 sunt morți sau incapabili să mai lupte.
Rusia tergiversează negocierile de pace
Potrivit lui Petraeus, Rusia amână intenționat orice demers de negociere a păcii, mizând pe posibilitatea de a ocupa și mai mult teritoriu ucrainean. Tentativele Kievului de a obține un armistițiu temporar au fost respinse în mod constant de Kremlin. În ciuda unor declarații mai dure recente din partea lui Donald Trump, care a calificat comportamentul lui Putin drept „absolut nebunesc”, Statele Unite nu au reușit să impună Moscovei o cale clară către negocieri.
