An de an, Capitala depășește valorile limită admise pentru pulberi în suspensie (PM10 și PM2.5), oxizi de azot și alți poluanți. Și totuși, măsurile concrete luate pentru protejarea sănătății populației sunt minimale, fragmentare sau pur declarative.
Paris și Madrid: politici ferme pentru aer curat
În ultimii ani, marile capitale europene au trecut de la campanii de conștientizare la politici publice ferme. În Paris:
- zonele centrale au fost declarate zone cu emisii scăzute (ZFE), cu acces restricționat pentru mașinile poluante,
- transportul public a fost extins, electrificat și prioritizat,
- au fost amenajate „păduri urbane” și coridoare verzi pentru oxigenare naturală.
La Madrid, planul Madrid 360 include interdicții clare pentru motoarele diesel vechi, investiții în rețele de senzori de calitate a aerului și un sistem de alertă în timp real pentru populație. Ambele orașe tratează poluarea nu doar ca pe o problemă de mediu, ci ca pe o criză de sănătate publică.
București, tu încotro?
În București, cele câteva stații de monitorizare oficiale oferă date rareori corelate cu realitatea resimțită în teren. În zilele cu trafic intens sau inversiune termică, zone întregi ale orașului devin focare de poluare, mai ales în cartierele de blocuri vechi sau în apropierea marilor bulevarde.
Poluarea este amplificată de:
- traficul rutier haotic,
- lipsa spațiilor verzi cu funcție de filtrare,
- șantierele neprotejate,
- arderile necontrolate din București și împrejurimi
Cu toate acestea, nu există o strategie coerentă la nivelul Primăriei Capitalei pentru reducerea poluării sau pentru protejarea locuitorilor vulnerabili (copii, vârstnici, persoane cu boli respiratorii).
Inițiative punctuale, dar insuficiente
În lipsa unei politici coordonate la nivel de oraș, sectoarele au implementat o serie de măsuri locale care contribuie indirect la reducerea poluării. Sectorul 3 de exemplu are o politică de extindere a spațiilor verzi și a suprafețelor vegetale, reamenajarea trotuarelor cu materiale care nu ridică pulberi și transformarea unor bulevarde în zone mai verzi și cu aer mai curat. De asemenea, sectorul a încurajat plantările masive de arbori, peste 10.000 pe sezon, element care, în timp, poate reduce nivelul de poluanți atmosferici la sol. Mai mult, administrația condusă de Negoiță investește masiv în proiecte de infrastructură rutieră pentru a diminua blocajele din trafic, una din sursele principale de poluare. Administrația Sectorului 3 este în prezent printre puținele care acționează concret, dincolo de declarații.
Ce poate face Bucureștiul pentru un aer mai curat?
Pentru ca aerul din București să devină respirabil, este nevoie de:
- implementarea unui sistem integrat de măsurare și alertă a calității aerului;
- declararea de zone cu emisii reduse în centrul și zonele aglomerate;
- impunerea de standarde ecologice reale pentru transportul public și privat;
- extinderea perdelelor verzi și a vegetației urbane cu rol de filtrare;
- investiții în infrastructură pentru a diminua blocajele în trafic
Respirăm zilnic aerul Bucureștiului, dar nu-l vedem. Administrațiile care vor trata această problemă la nivelul real de gravitate vor fi cele care își vor câștiga legitimitatea. Restul vor rămâne captive într-un smog de neputință administrativă.
