Adrian Câciu îl contrazice pe Bolojan: „Nu mai sunt necesare alte ajustări. Angajații de la stat nu sunt dușmanii poporului!”

Potrivit unei postări dedicate „pro-bono” lui Ilie Bolojan, Adrian Câciu prezintă evoluția cheltuielilor de personal ca pondere în PIB pentru perioada 2019-2027. Din datele analizate, rezultă că România va ajunge la o pondere de 7,8% din PIB în 2027, cu 24% sub media UE, care este de 10,2% din PIB.

„Cifrele sunt mai puternice decât cuvintele! Afirmațiile pe care le fac au la bază cifre și analize. Ajustările au loc, nu mai sunt necesare alte reduceri, pentru că măsurile deja luate ne duc la o pondere a cheltuielilor de personal de 7,8% din PIB în anul 2027”, spune Câciu.

Câciu subliniază că doar în anul 2020 România a depășit ușor media UE, înregistrând 10,4% față de 10,2%. În restul anilor, ponderile au fost sub nivelul european. „Nu invocați pandemia din nou, vă rog”, punctează acesta, menționând că 2020 a fost un an aparte din cauza ”deșanțării bugetare”.

Mai mult, Câciu dezminte narativul vehiculat în ultimele luni de liderii de dreapta: „În anul 2024, anul ‘dezmățului’, cum vă mint cei de dreapta, România a avut cheltuieli de personal egale ca pondere în PIB cu anul 2021”.

Fostul ministru precizează că evoluția actuală se bazează pe trei piloni:

1. Planul fiscal structural pe termen mediu 2025-2031, aprobat de Comisia Europeană.

2. Pachetele de măsuri adoptate de Parlament.

3. Neindexarea și înghețarea salariilor pentru anii 2026-2027.

Totodată, Câciu amintește că factorii de ajustare naturală – pensionarea, reorganizarea și comasarea instituțiilor – pot susține reducerea cheltuielilor fără tăieri absurde.

„Angajații de la stat nu sunt dusmanii poporului. Nici militarii, nici politistii, nici medicii, nici profesorii, nici asistentii medicali, nici cei din asitenta sociala care ajuta persoanele vulnerabile.”, afirmă Câciu, atrăgând atenția asupra rolului crucial al personalului de stat, inclusiv pentru categoriile vulnerabile.

De asemenea, Câciu subliniază că inflația erodează puterea de cumpărare, astfel încât existența unei inflații de 10% înseamnă o depreciere similară a veniturilor.