Indicatorii referitori la contul curent, la dinamica datoriei externe și la capacitatea de acoperire a obligațiilor pe termen scurt indică o presiune tot mai mare asupra relației României cu finanțarea din exterior. Singurul element care se detașează într-o notă diferită este legat de investițiile străine directe și de nivelul rezervelor raportat la importuri.
Dezechilibrul contului curent, în accentuare
În intervalul ianuarie–noiembrie 2025, contul curent al balanței de plăți a ajuns la un deficit de 27,14 miliarde euro, nivel mai ridicat decât cel consemnat în aceeași perioadă a anului precedent, când deficitul era de 26,06 miliarde euro. Evoluția reflectă o diferență mai amplă între fluxurile de import și cele de export, cu precădere în zona bunurilor și serviciilor. Datele arată că valoarea importurilor a depășit în continuare exporturile, situație care implică un necesar mai mare de finanțare externă pentru acoperirea dezechilibrului.
Venituri primare mai slabe și transferuri în scădere
O deteriorare suplimentară apare la nivelul balanței veniturilor. Componenta veniturilor primare, care include câștigurile din investiții și plățile aferente factorilor de producție către exterior, a înregistrat un deficit mai mare cu 1,012 miliarde euro. În paralel, balanța veniturilor secundare, unde sunt incluse transferurile curente și remitențele, a consemnat un excedent mai mic cu 339 milioane euro. Combinația acestor evoluții arată că ieșirile de fonduri sub formă de dobânzi, dividende sau alte plăți către nerezidenți au crescut, în timp ce intrările din transferuri au scăzut, reducând resursele disponibile în economie.
Niveluri mai ridicate ale datoriei externe
Datele BNR indică și o majorare semnificativă a datoriei externe totale, care a ajuns la 227,5 miliarde euro. Comparativ cu 31 decembrie 2024, creșterea este de 24 miliarde euro. Din total, datoria pe termen lung se situează la 178,6 miliarde euro, iar cea pe termen scurt la 48,9 miliarde euro. Această structură reflectă o expunere mai mare față de evoluțiile externe, inclusiv față de modificările cursului de schimb, ale dobânzilor internaționale și ale condițiilor de finanțare de pe piețele globale. Majorarea datoriei implică, totodată, obligații mai consistente de plată în anii următori.
Presiunea serviciului datoriei pe termen lung
În perioada ianuarie–noiembrie 2025, rata serviciului datoriei externe pe termen lung s-a situat la 17%. Acest indicator exprimă ponderea resurselor valutare utilizate pentru plata dobânzilor și pentru rambursarea împrumuturilor contractate pe termen lung. Un asemenea nivel arată că o parte semnificativă din disponibilitățile valutare este direcționată către onorarea obligațiilor externe, ceea ce restrânge spațiul de manevră pentru alte utilizări ale acestor resurse.
Marjă limitată pentru datoria pe termen scurt
Un alt element evidențiat de datele BNR este gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare. Acesta a fost de 103,5%, nivel situat foarte aproape de pragul minim necesar pentru asigurarea plăților scadente pe termen scurt. Indicatorul sugerează existența unei marje reduse de siguranță în fața unor eventuale șocuri externe, precum retrageri rapide de capital sau creșteri neanticipate ale obligațiilor financiare externe.
Investiții străine mai mari și rezerve suficiente pentru importuri
Singura evoluție prezentată într-o notă diferită este legată de investițiile străine directe. Investițiile directe ale nerezidenților în România au ajuns la 7,587 miliarde euro, față de 5,358 miliarde euro în perioada similară a anului anterior. În același timp, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii cu rezervele valutare a crescut la 6 luni, comparativ cu 5,7 luni în 2024, ceea ce indică un nivel mai ridicat al rezervelor raportat la necesarul de importuri.
Mâna dreaptă a guvernatorului BNR, avertisment sumbru: ”Trebuie strânsă cureaua și anul ăsta”
