În evaluarea publicată de Moody’s, accentul cade pe situația lichidităților. Agenția notează că informațiile privind disponibilul de numerar al Budapestei ridică semne serioase privind capacitatea municipalității de a acoperi plățile urgente. Problema nu ține doar de disputele politice, ci de fondurile existente în prezent pentru a acoperi scadențele imediate.
Moody’s menționează incertitudinea legată de transferurile obișnuite de la nivel central, lipsa resurselor necesare pentru a acoperi golurile de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul național, factori care pot amplifica vulnerabilitatea financiară.
O retrogradare care lovește în plin scena politică
Decizia agenției vine într-un moment în care Ungaria se apropie de alegerile parlamentare din primăvară, iar partidul de opoziție TISZA apare în sondaje ca favorit în evaluările independente. Situația pune presiune pe cei 16 ani de guvernare Orban.
Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, cunoscut pentru pozițiile sale ecologiste și pentru criticile la adresa premierului, avertizează de mult timp că orașul se apropie de insolvență. El acuză guvernul că a majorat taxele impuse capitalei, a blocat fonduri promise și că încearcă să limiteze autonomia marilor municipalități prin presiune financiară. În replică, partidul lui Viktor Orban susține că problemele provin din „cheltuieli iresponsabile” ale administrației locale.
Contribuția de solidaritate, mărul discordiei
Un element central al conflictului îl reprezintă contribuțiile de solidaritate pe care Budapesta trebuie să le vireze către guvernul central. Aceste plăți ar fi crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a devenit primar, ajungând în prezent să reprezinte aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Municipalitatea a deschis mai multe acțiuni în instanță, argumentând că taxa ar fi neconstituțională, în timp ce guvernul justifică măsura prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai puțin dezvoltate.
Tensiunile au crescut și mai mult după ce parlamentul ungar a adoptat o lege care ar putea obliga Budapesta să contracteze împrumuturi în condiții neclare, iar eventualele nereguli ar putea atrage răspunderea penală a primarului.
De ce cazul Budapestei ar trebui urmărit atent la București
Situația din Ungaria nu se suprapune perfect peste cea din România, însă oferă un avertisment util. Atunci când o capitală intră într-un conflict prelungit cu guvernul central și depinde de transferuri imprevizibile, costul finanțării poate crește abrupt. Percepția de risc influențează direct dobânzile pentru proiecte majore precum transportul public, termoficarea, infrastructura rutieră sau achizițiile de tramvaie.
În București, unde orice dezechilibru bugetar se reflectă rapid în servicii esențiale, combinația dintre lichiditate redusă și transferuri incerte poate genera blocaje în lanț. Într-un oraș în care transportul public, reparațiile majore și sistemul de termoficare depind de fluxuri financiare stabile, un scenariu similar celui din Budapesta ar putea produce efecte imediate.
Viktor Orban sfidează UE la ea acasă: ”Nu are rost să fim în Uniunea Europeană”
