Serviciile de securitate norvegiene estimează drept „probabilă” o tentativă de sabotaj a Rusiei împotriva Norvegiei
Serviciile norvegiene de securitate internă au estimat miercuri drept „probabilă” o tentativă de sabotaj a serviciilor de informații ruse împotriva Norvegiei în 2025, în special pentru a împiedica furnizarea de ajutor Ucrainei, scrie AFP.
Raportând că mai multe zeci de acțiuni de acest tip au avut loc în Europa de la sfârșitul lui 2023 încoace, șefa Serviciilor de securitate internă (PST) a precizat că niciun caz dovedit nu a fost dezvăluit la acest stadiu în regatul scandinav.
„PST estimează cu toate acestea drept probabil ca serviciile de informații ruse să încerce să întreprindă acțiuni de sabotaj împotriva unor ținte în Norvegia în 2025”, a declarat Beate Gangas în timpul prezentării evaluării anuale asupra amenințărilor ce vizează țara.
„Obiectivul unor eventuale acțiuni ar fi acela de a împiedica livrările noastre către Ucraina sau de a influența în sens negativ opinia publică referitor la ajutorul acordat Ucrainei”, a mai declarat ea.
Norvegia, țară membră a NATO, are cu Rusia o frontieră terestră de 198 de km în Arctica, precum și o frontieră maritimă în Marea Barenț.
Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat semnificativ de la începutul invaziei la scară mare declanșată de Rusia împotriva Ucrainei, în februarie 2022, notează Agerpres.
„În ceea ce privește actori statali, ne așteptăm ca Rusia să rămână principala amenințare la adresa securității în Norvegia”, a precizat Gangas.
Rusia salută declarațiile președintelui american Donald Trump potrivit cărora atragerea Ucrainei către NATO a fost o chestiune de îngrijorare pentru Moscova, a declarat miercuri ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, potrivit Reuters.
Ucraina și Rusia au făcut un nou schimb de prizonieri
Rusia a anunțat miercuri că a făcut un nou schimb de prizonieri cu Ucraina, aceste schimburi rămânând una dintre puținele probleme asupra căreia cele două țări încă mai cooperează, scrie AFP.
Ministerul rus al Apărării a precizat că 150 de militari ai săi, deținuți în Ucraina, au fost schimbați contra a 150 de prizonieri de război ai celeilalte tabere. Ministerul a adăugat că prizonierii ruși se află în prezent în Belarus pentru a primi „asistență psihologică și medicală”.
Schimbul de prizonieri este rezultatul unui „proces de negocieri”, a mai informat ministerul rus.
La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a scris pe Telegram: „Astăzi este o fi frumoasă pentru noi toți”, pentru că „noi aducem (acasă) 150 de apărători ai noștri din captivitatea rusă”. Zelenski nu a menționat militarii predați Moscovei la schimb, notează Agerpres.
Este vorba de „soldați, sergenți, ofițeri”, în cazul unora deținuți în Rusia de „peste doi ani”, a afirmat Volodimir Zelenski.
Rusia și Ucraina au menționat amândouă miercuri implicarea Emiratelor Arabe Unite, foarte active în discuțiile asupra schimburilor de prizonieri între cele două țări. Emiratele mediază de asemenea întoarcerea de copii ucraineni din Rusia în țara lor.
Armata Ucrainei va crea unități de vehicule robotizate pentru a le desfășura pe front, a afirmat miercuri ministrul apărării, în timp ce Kievul și Moscova se luptă pentru a obține un avantaj tehnologic asupra inamicului lor după aproape trei ani de lupte crâncene, scrie Reuters.
Kremlinul consideră declarațiile lui Volodimir Zelenski despre negocierile cu Putin drept „vorbe goale”
Kremlinul a calificat miercuri drept ‘cuvinte goale’ declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care în ajun se declarase pregătit de negocieri directe cu omologul său rus Vladimir Putin și cu alți lideri pentru a pune capăt războiului, informează AFP.
„Faptul de a fi pregătit trebuie să se bazeze pe ceva. Până în prezent, acestea nu sunt decât niște vorbe goale”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în conferința sa de presă zilnică.
El a amintit că Zelenski a interzis printr-un decret semnat în octombrie 2022 orice negociere atât timp cât Putin se află la putere în Rusia, ca reacție la decizia Kremlinului de-a anexa patru regiuni ucrainene – Donețk și Luhansk (est), Herson și Zaporojie (sud).
„Cu toate acestea, noi rămânem deschiși negocierilor”, a spus în continuare Peskov, apreciind că „realitatea din teren’ ar trebui să convingă Kievul ‘să manifeste deschidere și interes pentru astfel de negocieri”.
Volodimir Zelenski s-a opus categoric mult timp oricărui compromis cu Rusia, dar și-a revizuit în ultimele luni unele puncte ale poziției sale în fața dificultăților întâmpinate de armata sa pe front și mai ales de la revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump, care susține că vrea să pună capăt rapid conflictului, notează Agerpres.
Întrebat asupra posibilității de a negocia cu Vladimir Putin într-un interviu cu jurnalistul britanic Piers Morgan difuzat marți, Zelenski a asigurat că o va face „dacă aceasta este singura configurație în care putem aduce pacea cetățenilor Ucrainei și să nu mai pierdem oameni”, evocând un format cu „patru participanți”, care apriori ar fi compus din Ucraina, Rusia, SUA și UE.
Clarificându-și afirmațiile într-un mesaj miercuri, președintele ucrainean a asigurat că însuși faptul de a discuta cu Vladimir Putin este un fel „compromis” din partea Ucrainei.
„Putin este un asasin și un terorist. A vorbi cu un ucigaș este un compromis pentru Ucraina și pentru întreaga lume civilizată”, a afirmat el, admițând în același timp că aliații Kievului „consideră că diplomația este calea de urmat”.
În cadrul acestui interviu difuzat marți, Volodimir Zelenski a invocat din nou posibilitatea ca Ucrainei să i se permită deținerea de arme nucleare dacă nu va reuși să adere rapid la NATO.
Peskov a apreciat miercuri că aceste declarații sunt la „limita nebuniei”, făcând apel la aliații Kievului să conștientizeze „pericolele potențiale ale discuției asupra unui astfel subiect în Europa”.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a confirmat că între SUA și Rusia au loc „contacte” pe teme precise și că aceste contacte „s-au intensificat recent”, fără să ofere mai multe detalii.
UPDATE 13:20 - Uzina din Astrahan, una dintre cele mai mari facilități de procesare chimică din lume, a fost lovită repetat de atacuri ucrainene. Reuters scrie că uzina va suspenda probabil producția de carburanți pentru mai multe luni.
UPDATE 11:00 - Armata Kievului a declarat miercuri că Rusia a lansat peste noapte 104 drone și două rachete balistice Iskander-M asupra Ucrainei, transmite Reuters.
Din acest număr, forțele aeriene ucrainene au doborât 57, iar 42 de drone nu și-au atins ținta probabil din cauza războiului electronic, a mai spus armata.
UPDATE 8:50 - Trump a anunțat că a început "negocierile" pentru încheierea războiului din Ucraina
Preşedintele Donald Trump a anunțat, în stilul caracteristic, că a început discuțiile privind pacea din Ucraina, fără a oferi alte detalii. Liderul de la Casa Albă a precizat că distrugerile din oraşele ucrainene sunt mai terinile decât cele din Gaza.
UPDATE 8:00 - Un atac ucrainean cu drone care a avut loc în timpul nopţii de marţi spre miercuri a provocat un incendiu la un depozit de petrol din regiunea Kransodar din sudul Rusiei, a declarat, miercuri dimineaţă, guvernatorul acesteia, citat de Reuters.
O serie de atacuri cu drone ale Ucrainei asupra unor centre energetice din Rusia au provocat incendii, în ultimele zile, la o rafinărie importantă din regiunea Volgograd, precum şi la centrala de gaz Astrahan.
”Incendiul a fost localizat, nu sunt victime”, a afirmat, pe aplicaţia Telegram, Veniamin Kondratyev, guvernatorul regiunii Krasnodar.
UPDATE
Întrebat de jurnalistul britanic Piers Morgan despre posibilitatea de a negocia cu Vladimir Putin, Volodimir Zelenski a răspuns că ar face acest lucru "dacă aceasta este singura configurație prin care putem aduce pacea poporului ucrainean și să nu pierdem mai mulți oameni".
În acest caz, "vom accepta această configurație, această reuniune cu patru participanți", a declarat el în acest interviu difuzat marți pe canalul YouTube "Piers Morgan Uncensored", menționând SUA, UE, Ucraina și Rusia, conform Reuters.
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie a reaprins speculațiile privind negocierile de pace pentru a pune capăt invaziei rusești care a început în februarie 2022, comentează AFP.
Volodimir Zelenski a respins mult timp ideea negocierilor, susținând că vrea să învingă Rusia pe câmpul de luptă. Un decret din 20 octombrie 2022 excludea chiar orice negociere atât timp cât Vladimir Putin este la putere.
Dar Ucraina se luptă să facă față armatei ruse, care avansează în estul țării. Iar Kievul se teme că ajutorul american va înceta, Donald Trump criticând aceste cheltuieli în timpul campaniei sale electorale.
Convorbirile rămân însă ipotetice, deoarece nu au fost prezentate elemente concrete, iar pozițiile Moscovei și Kievului rămân foarte îndepărtate, remarcă agenția franceză de presă.
Vladimir Putin a declarat la sfârșitul lunii ianuarie că este deschis negocierilor pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, respingând însă discuțiile directe cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, și afirmând că nu vede nicio \"voință\" din partea Kievului.
Dacă președintele ucrainean \"dorește să participe la negocieri, eu voi alege persoanele care vor conduce aceste negocieri\", a spus el, considerându-l \"ilegitim\" pe Zelenski.
Volodimir Zelenski susține că orice potențial acord de pace ar trebui să conțină garanții solide de securitate pentru țara sa din partea Occidentului.
Kremlinul, la rândul său, cere în esență ca Ucraina să capituleze, să renunțe la aspirațiile sale de a adera la NATO și ca Rusia să păstreze teritoriile ucrainene a căror anexare a revendicat-o.
