Ultimul torționar în viață de la Sobibor, în fața justiției germane

Expulzat din Statele Unite, unul dintre ultimii presupuși criminali  naziști în viață este judecat în Germania. John Demjanjuk este inculpat pentru exterminarea a 29.587 de evrei, în lagărul de la Sobibor, în Polonia, 1943,.

Le Figaro scrie că proba principală a acuzării germane este un permis de gardă de la lagărul de la Sobibor, furnizată de SS.

Permisul SS numărul 1.393 eliberat pe numele lui Ivan Demjanjuk are o fotografie care semănă izbitor cu acuzatul. Confundat de justiția israeliană cu "Ivan cel groaznic", care servise la Treblinka- un alt lagăr de exterminare situat la 200 de kilometri de Sobibor, John "Ivan" Demjanjuk a fost condamnat la moarte în 1988. El a fost salvat de prăbușirea Uniunii Sovietice, în ale cărei arhive a fost descoperită adevărata identitate a lui "Ivan cel Groaznic", care participase la exterminarea a 800.000 de evrei: Iwan Martschenko.

În 1993, Curtea Supremă israeliană îl eliberează Demjanjuk, dar este încă suspectat de a fi participat la crime naziste. Acesta se întoarce în America, unde emigrase în 1952, cerând azil în calitate de persecutat de război de origine ucrainiană. Înainte de a i se retarge naționalitatea americană și a fi extrădat în Israel, în 1986, Demjanjuk a lucrat la uzina Ford din Cleveland și părea că a reușit să-și împlinească visul american.

Organismul american pentru urmărirea criminalior naziști declanșează în 2002 o nouă procedură de retragere a cetățeniei americane a ucrainianului. Thomas Walther, un anchetator german, descoperă în 2008 numele lui Demjanjuk și merge pe firul cercetărilor americane și israeline. Walther umple 17 dosare cu probe, încercând să stabilească dacă Demjanjuk a fost torționar sau persecutat. Sau ambele?

Născut în 1920 la Kiev, în Ucraina, Ivan Demjanjuk s-a prezentat mereu ca fiind o victimă a Germaniei naziste. El a spus că a fost capturat de Wehrmacht și trimis într-un lagăr din apropiere de Chelm, în Polonia, după care a fost transferat în sudul Germaniei.

Documentele compilate de Thomas Walther înfățișeză o altă variantă. În 1941, atunci când armata germană a invadat Uniunea Sovietică, Demjanjuk era înrolat în Armata Roșie. El a fost împușcat în spate, iar după ce s-a vindecat a fost retrimis pe front, unde a fost capturat în 1942. În lagăre, prizonierii din Armata Roșie, estoni, letoni, polonezi, ruși și mai ales ucrainieni sunt decimați de foamete și de tifos.  SS a recrutat între 4000 și 5000 de "voluntari", pentru un antrenament special, al cărui scop era secret.  Soldaților muribunzi li se oferă o șansă de supraviețuire, mâncare și un salariu. Potrivit parchetului german, Demjanjuk, atunci în vârstă de 22 de ani, a fost printre cei care au "beneficiat" de acest antrenament special în centrul de pregătire de la Trewniki și au devenit "mașinile de exterminare" ale evreilor.

Numele lui Demjanjuk apare pe o listă a gărzilor de la Sobibor. El a fost citat și în mărturiile unui alt fost torționar, Ignat Danilcenko, care a fost condamnat la 25 de ani de închisoare și care a decedat în 1985. În timpul procesului său, Danilcenko a spus despre Demjanjuk că "era un tip solid, care purta mereu arma cu el și îi împingea spre camerele de gazare pe cei recalcitranți".

Parchetul din München nu vrea să demonstreze că Demjanjuk a ucis cu propriile mâini. Acuzarea vrea să obțină o recunoașterera vinei prin asociere: Demjanjuk  a fost gardă la Sobibor din martie până în septembrie 1943, perioadă în care 29.587 de evrei au fost gazați, deci a participat la acestă exterminare. Demjanjuk nu mai era o victimă și putea alege să-și smulgă uniforma și să fugă. Acum, el riscă închisoarea pe viață.

Avocații lui au susținut că  permiul SS este un fals, fabricat de sovietici și că fotografia a fost relipită, însă experți americani, israelieni și germani au atestat veridicitatea documentului.

Procesul lui Demjanjuk este poate ultimul împotriva unui criminal nazist.