Comisia Europeană a confirmat că țările membre au la dispoziție până la august 2026 pentru a îndeplini țintele convenite, astfel încât să poată accesa până la 335 de miliarde de euro din Facilitatea pentru Redresare și Reziliență (RRF). Pentru prima dată, proiectele din domeniul apărării, inclusiv programe comune europene de comunicații prin satelit, devin eligibile pentru finanțare din aceste fonduri.
De la combaterea schimbărilor climatice la securitate și apărare
În 2021, la apogeul pandemiei, Comisia Europeană a pus la dispoziția statelor membre un pachet de 650 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi și granturi, destinate combaterii schimbărilor climatice, digitalizării și altor reforme menite să stimuleze creșterea economică. Conform legislației RRF, 37% din fonduri trebuiau să fie alocate pentru climă și 20% pentru digitalizare, fără a menționa apărarea printre domeniile eligibile.
Patru ani mai târziu, cu aproximativ jumătate din fonduri încă nealocate, Comisia Europeană a anunțat că proiectele de apărare pot fi finanțate, reflectând o schimbare de paradigmă în contextul noilor provocări de securitate, inclusiv războiul din Ucraina, scrie Politico.
Noi reguli și recomandări pentru utilizarea fondurilor
Comisia a recomandat ca reglementările programului european de industrie de apărare (EDIP) să includă explicit posibilitatea utilizării fondurilor RRF pentru contribuții la fondul de apărare. „Aceste alternative pot ajuta Facilitatea de Redresare să aducă beneficii suplimentare priorităților europene comune, inclusiv în domeniul securității și apărării,” a declarat comisarul pentru economie Valdis Dombrovskis, subliniind varietatea de modalități prin care țările își pot redesena planurile.
Dombrovskis a explicat că, potrivit regulilor actuale, nu există un tratament special pentru investițiile în apărare, dar a dat exemplul Spaniei, care a inclus deja măsuri de securitate cibernetică în planul său, și a altor state care au investit în pregătirea pentru crize.
Presiunea timpului și dificultățile de implementare
Țările care doresc să redirecționeze fondurile trebuie să se grăbească: termenul limită pentru atingerea țintelor convenite este august 2026, iar unele state, precum Italia și Spania, au solicitat extinderea acestui termen. Comisia Europeană a respins însă această posibilitate, argumentând că prelungirea ar implica negocieri dificile între guverne și ratificarea de către 20 de parlamente, cu riscul de a bloca întregul proces. „Nu doar că nu este o idee bună, este și extrem de costisitoare și foarte riscantă,” a declarat un oficial european.
Comisia a sugerat ca statele să se asigure că investițiile planificate sunt fezabile sau să le înlocuiască cu proiecte realiste, inclusiv posibilitatea de a redimensiona proiecte sau de a folosi fondurile pentru a injecta capital în bănci de promovare naționale ori pentru a le transfera către programul InvestEU.
Situația României, Ungariei și Bulgariei
România, Ungaria și Bulgaria se află printre țările cu cele mai mari planuri de investiții, dar și cu cele mai multe întârzieri. România a solicitat granturi echivalente cu 3% din PIB, însă implementarea este în urmă. În cazul Ungariei, care nu a depus încă nicio cerere de plată, accesarea fondurilor depinde de realizarea unor reforme esențiale privind statul de drept, inclusiv măsuri anticorupție și consolidarea independenței justiției. Budapesta riscă să piardă 10,4 miliarde de euro dacă nu implementează aceste reforme.
Șefa diplomației UE avertizează: Alegerile din Moldova, ținta unui război hibrid al Moscovei
