Top 10 efecte neașteptate ale încălzirii globale

10. Agravarea alergiilor. Strănuturile repetate, mâncărimile în zona ochilor și alte simptome ale alergiilor îi lovesc pe tot mai mulți oameni, în fiecare primăvară. În ultimele decade, numărul persoanelor care suferă de alergii sau astm a crescut simțitor. Deși modul de viață nesănătos și poluarea îi face pe oameni mai vulnerabili în fața mediului înconjurător, oamenii de știință au concluzionat că și încălzirea globală area partea ei de vină. Se pare că temperaturile crescute și un nivel mai mare de dixod de carbon în aer conduc la înflorirea timpurie a plantelor și la producerea unor cantități mai mari de polen. Astfel, substanțele alergene din aer sunt prezente în cantități mai mari și pentru mai mult timp.

9. Populațiile de animale se mută pe forme de relief mai înalte. Schimbările de temperatură au produs și schimbări în habitatul natural al animalelor, iar cercetătorii au observat în ultima sută de ani că multe specii s-au mutat spre zone cu un relief mai înalt.

8. Arcticul înflorește. Regiunea arctică ar putea avea probleme din cauza topirii gheții, însă, pe de altă parte, vegetația o duce foarte bine cu ocazia încălzirii globale. Plantele din regiune rămâneau, în mod normal, îngropate în sol cea mai mare parte a anului. În zilele noastre, gheața se topește mai devreme în an, iar plantele au mai mult timp să crească. Cercetătorii au depistat niveluri mai ridicate de clorofilă în solurile contemporane, decât în trecut, fapt ce indică o "înflorire" biologică în zona arctică.

7. Lacuri dispărute. Circa 125 de lacuri din zona arctică au dispărut în ultimele decade, susținând ideea că efectele încălzirii globale se resimt mai mult în regiunea polară. Lacurile au dispărut, se pare, pentru că rezervele permenente de gheață din sol nu mai există. Odată ce solul de sub lacuri nu mai este înghețat, apa se infiltrează în pământ.

6. Marele dezgheț al solului. Nu numai că încălzirea globală duce la topirea ghețarilor, dar și stratul de sol înghețat, de sub stratul de pământ, se dezgheață. Astfel, odată cu creșterea temperaturilor, solul ar putea să se deniveleze în unele locuri, afectând infrastructura. În munți, acest fenomen poate produce alunecări de pietre și de teren.  

5. Supraviețuiește cel mai puternic! Primăvara vine mai repede odată cu încălzirea globală, iar plantele înfloresc și cresc mai repede. Animalele care urmează ciclul de hrană natural ar putea rata porția de hrană anuală. În timp, materialul genetic al animalelor s-ar putea schimba în întregime, reprogramându-se la noua climă și noile cicluri naturale.

4. Sateliți mai rapizi. Cantitatea de dioxid de carbon din straturile superioare de atmosferă este în creștere, iar efectul produs este invers decât cel din straturile inferioare ale atmosferei, unde moleculele de se ciocnesc și încălzesc aerul. În atmosfera superioară, moleculele sunt mult mai rare și pentru că nu se ciocnesc tind să radieze energia și să răcorească aerul din jur. Astfel, atmosfera este mai stabilă și mai propice mișcării sateliților.  

3. Creșterea în înălțime a munților. Deși nu se observă cu ochiul liber, lanțurile muntoase sunt în plin proces de înălțare. Motivul? Odată cu topirea ghețarilor de pe crestele muntoase, dispare și greutatea imensă cu care aceștia apăsau suprafața pământului. Astfel, solul se poate ridica cu mult mai multă ușurință.

2. Ruine... ruinate. Monumentele civilizațiilor pierdute din jurul lumii au trecut testul timpului. Până acum. Creșterea în nivelul mărilor, dar și vremea ce trece de la o extremă la alta ar putea să producă stricăciuni iremediabile monumentelor culturale. Inundațiile au distrus deja un sit vechi de 600 de ani, la Sukhothai, odată capitala regatului tailandez.

1. Nebunia incendiilor de vegetație. Incendiile din păduri par mai sălbatice ca niciodată. În statele occidentale, incendiile de vegetație s-au intensificat în ultimii ani și au fost mult mai greu de ținut sub control, afectând suprafețe întinse de teren. Odată cu creșterea temperaturilor și topirea timpurie a zăpezii din anotimpul rece, pădurile și vegetația în general rămân uscate o perioadă mai lungă de timp. Riscul ca vegetația să ia foc crește astfel considerabil.