În anii imediat următori celui de-al doilea război mondial, natalitatea în România a scăzut de la 30, la 25 de naşteri la mia de locuitori, ajungând în 1966 la doar 17 la mie. Statisticile l-au speriat pe conducătorul iubit, care a emis faimosul decret 770, care interzicea avorturile. Natalitatea a crescut, însă numai câţiva ani. Cei născuţi în acea perioadă erau numiţi, popular şi doar în şopată \"decreţei\" sau copiii Decretului.
\"Lumea a început să intre în disperare şi au început să apară avorturile provocate. Cu toate metodele coercitive, cu toată legislaţia foarte dură, cu toată acea supraveghere permanentă. Natalitatea a scăzut din nou. Aşa că după 75 eram deja din nou la acea natalitatea care era înainte de apariţia decretului\", povesteşte Florin Stamatian, medic ginecolog.
600 de femei erau condamnate anual la moarte de legea care interzicea avortul. \"O femeie care avea acasă patru copii. A venit într-o stare toxico-septică. Şi-a încercat ea o provocare, şi-a rupt membranele, s-a ajuns în sala de opreaţie, în sala de operaţie s-a găsit o necroză pur şi simplu a peretelui uterin şi femeia a decedat\", îşi aduce aminte medicul Stamatian.
În decembrie 1985, comuniştii au dat un alt decret care permitea avorturile doar în cazul femeilor care au depăşit vârsta de 42 de ani sau care au dat deja naştere la cel puţin cinci copii.
\"Nu era voie să faci avorturi atuncea, de ai avut 15 copii. Io ştiu familie care a avut 18 copii nu i-o dat voie să facă avort. Care încerca era pe riscul ei că dacă ştie poate o băga şi la puşcărie dacă afla că a făcut avort\", povesteşte Ana Creţu, acum de 67 de ani
În teorie, mamele cu mulţi copii ar fi avut dreptul la privilegii substanţiale. Mamele \"eroine\", cu peste 10 copii aveau dreptul să primească gratuit din partea statului un automobil ARO, transport gratuit cu trenul, precum şi o vacanţă pe an într-o staţiune balneară.