Judecătorii din Constanța, Alba, Timișoara, Suceava, Dolj, Olt, Tulcea, Vâlcea și Brașov vor continuarea protestelor, au declarat reprezentanți ai asociațiilor de magistrați.
Adunarea Generală a Curții de Apel București a decis vineri să continue protestele și să le suspende numai atunci când va fi semnat un pact pe Justiție cu Guvernul, a declarat judecătorul Curții de Apel, Viorica Constiniu. Aceasta a mai spus că reprezentanți ai instanțelor, inclusiv ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, ai CSM, asociațiilor magistraților, vor cere, marți, după adunarea generală a ÎCCJ, o întâlnire cu premierul și cu președinții celor două camere din Parlament. Costiniu a precizat că magistrații vor face o scrisoare pentru opinia publică, pentru a explica motivele protestului.
Judecătorii Curții de Apel București au votat vineri pentru continuarea protestelor, Adunările Generale ale curților de apel din Târgu Mureș, Oradea, Pitești și Iași luând decizii similiare, au declarat reprezentanți ai asociațiilor de magistrați. Potrivit acestora, Curtea de Apel Iași a mai decis judecarea cauzelor considerate de lege urgente.
Și magistrații Judecătoriilor Sectoarelor 5, 6 și 2 au decis, tot în ședințele de vineri, continuarea protestelor, în cadrul Adunărilor Generale, primii solicitând lui Emil Boc demiterea ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, pentru că nu le-au fost rezolvate problemele.
La reunirea a Adunării Generale al Tribunalului București s-a decis continuarea protestelor. Astfel, toate instanțele bucureștene care au avut vineri Adunări Generale au decis continuarea protestelor.
Pe de altă parte, personalul auxiliar de la Tribunalul București și-a reluat de miercuri activitatea cu publicul timp de o oră și jumătate pe zi, între orele 9.30 și 11.00, potrivit unui anunț postat pe site-ul instanței.
Judecătorii sunt nemulțumiți că guvernanții nu au luat în calcul celelalte revendicări ale lor privind trecerea bugetului instanțelor la Înalta Curte de Casație și Justiție începând cu 1 ianuarie 2009, alocarea, pe viitor, a unui procent de cel puțin 1% din PIB și trecerea de urgență a taxelor de timbru și a veniturilor provenind din timbrul judiciar de la bugetele unităților administrativ teritoriale la bugetele instanțelor.
