Judecătorii din Constanţa, Alba, Timişoara, Suceava, Dolj, Olt, Tulcea, Vâlcea şi Braşov vor continuarea protestelor, au declarat reprezentanţi ai asociaţiilor de magistraţi.
Adunarea
Generală a Curţii de Apel Bucureşti a decis vineri să continue
protestele şi să le suspende numai atunci când va fi semnat un pact pe
Justiţie cu Guvernul, a declarat judecătorul Curţii de Apel, Viorica
Constiniu. Aceasta a mai spus că reprezentanţi ai
instanţelor, inclusiv ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ai CSM,
asociaţiilor magistraţilor, vor cere, marţi, după adunarea generală a
ÎCCJ, o întâlnire cu premierul şi cu preşedinţii celor două camere din
Parlament. Costiniu a precizat că magistraţii vor face o scrisoare
pentru opinia publică, pentru a explica motivele protestului.
Judecătorii
Curţii de Apel Bucureşti au votat vineri pentru continuarea
protestelor, Adunările Generale ale curţilor de apel din Târgu Mureş,
Oradea, Piteşti şi Iaşi luând decizii similiare, au declarat
reprezentanţi ai asociaţiilor de magistraţi. Potrivit
acestora, Curtea de Apel Iaşi a mai decis judecarea cauzelor
considerate de lege urgente.
Şi magistraţii
Judecătoriilor Sectoarelor 5, 6 şi 2 au decis, tot în şedinţele de vineri, continuarea
protestelor, în cadrul Adunărilor Generale, primii solicitând lui Emil
Boc demiterea ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, pentru că nu
le-au fost rezolvate problemele.
La reunirea a Adunării Generale al Tribunalului Bucureşti s-a decis continuarea protestelor. Astfel, toate instanţele bucureştene care au avut vineri Adunări Generale au decis continuarea protestelor.
Pe
de altă parte, personalul auxiliar de la Tribunalul Bucureşti şi-a
reluat de miercuri activitatea cu publicul timp de o oră şi
jumătate pe zi, între orele 9.30 şi 11.00, potrivit unui anunţ postat
pe site-ul instanţei.
Judecătorii
sunt nemulţumiţi că guvernanţii nu au luat în calcul celelalte
revendicări ale lor privind trecerea bugetului instanţelor la Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie începând cu 1 ianuarie 2009, alocarea, pe
viitor, a unui procent de cel puţin 1% din PIB şi trecerea de urgenţă a
taxelor de timbru şi a veniturilor provenind din timbrul judiciar de la
bugetele unităţilor administrativ teritoriale la bugetele instanţelor.
