Secretariatul și finanțele primăriei au devenit domiciliu pentru mai multe familii din Straja, rămase fără case după inundații. După televizata mobilizare exemplară a autorităților, reconstrucția caselor distruse de ape se face greu, după exemplul prost al delăsării românești. Materialele de construcție s-au achiziționat scump, unele la preț dublu, și din pricina birocrației mai sunt lăsate și să putrezească. Până una alta, primăria rămâne domiciliu forțat.
Comuna Straja e un fel de santinelă la granița de nord a României. Dar santinela aceasta nu a putut opri prăpădul care a venit vara trecută din Ucraina pe albia râului Suceava și peste dealurile ucrainene. În urma puhoiului, din unele case a mai rămas doar o ridicătură de moloz, iar primăria veche din comună a devenit adăpost pentru sinistrați.
Apele au trecut, dar pentru sinistrați necazurile curg gârlă. De 6 luni această femeie locuiește împreună cu trei din cei patru copii ai săi în fostul sediu al primăriei din Straja. În trecut în această încăpere se contabilizau finanțele comunei. Astăzi aici nu se mai contabilizează decât sărăcia.
Tot în fosta primărie, dar în secretariat, locuiește din luna august a anului trecut și Maria Coca împreună cu cei doi copii.
Cele două familii și-au început reconstrucția caselor, dar se află abia la început. În tot acest timp, materialele de construcții alocate de guvern în 2008 prin Hotărâre de Guvern pentru repararea, reabilitarea și reconstrucția caselor afectate de inundații zac în ploaie în câteva depozite din județ.
Numai în curtea Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră din Rădăuți sunt depozitate 177 tone de ciment, 182 metri cubi de cherestea, 87 metri cubi de grinzi, 25 tone de fier beton și 500 metri pătrați de tablă. Cazul a apărut și în presa locală așa că șefii de la Inspectoratul de Poliție al Județului Suceava au reacționat.
Poate n-ar strica dacă inspectorii Curții de Conturi ar verifica și prețurile la care au fost achiziționate materialele de construcție. Primarul de la Straja ne-a confirmat că pentru unii oameni de afaceri, inundațiile din iulie 2008 au fost mană cererască.
Culmea e că a fost adus pietriș tocmai de la Liteni-Dolhasca și dus la Brodina unde pietrișul se găsește peste tot.
Prefectul de Suceava spune că au rămas aceste materiale de construcții deoarece Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a reconstruit la Țîbeni 14 case prin mijloace proprii iar la Arbore nu s-au mai reconstruit 23 de case din cauza dezacordului dintre primar și cetățeni cu privire la amplasament.
Și comuna Satu Mare a fost la fel de afectată de inundațiile din vară, peste 100 de case fiind avariate. Dintre aceste, 27 au fost propuse pentru reabilitare dar oamenii nu au primit materiele de construcții.
Problema a fost remediată de guvern abia în preajma sărbătorilor printr-o nouă hotărâre. Între cele 27 de case ce vor fi în sfârșit reabilitate se află și casa familiei Moscaliuc din satul Țîbeni.
Cele 5 persoane din această gospodărie au primit ajutorul de urgență, câte 3 milioane de fiecare, câțiva bolțari și saci de ciment. Și speră să mai primească de la primărie ceva materiale pentru a reconstrui casa de la zero fiindcă nu are fundație.
Concluzia este că în timp ce oamenii din comunele afectate de inundații mai suferă încă, dorm prin vecini sau prin clădiri publice, dintr-o bâlbâială a Prefecturii Suceava și din cauza birocrației excesive, materialele de construcții atât de necesare pentru refacerea caselor lor se degradează pe zi ce trece sub cerul liber. E ca și cum ar sta în ploaie un imens teanc de bani.
