Ținta ar fi fost Ali Khamenei, iar acțiunea ar fi purtat numele de „Operation Roaring Lion”.
Camerele de trafic din Teheran, transformate în instrument de spionaj
Conform informațiilor prezentate de publicația britanică, serviciile israeliene ar fi accesat ilegal camerele de trafic din capitala Iranului pentru a monitoriza viața cotidiană a oficialilor de rang înalt. Scopul: stabilirea unui tipar clar de deplasare și comportament.
Anchetatorii ar fi reușit să identifice ceea ce raportul numește un „life pattern/model de viață” al lui Khamenei și al echipei sale de securitate. Ar fi fost analizate rutele de deplasare, intervalele orare în care liderul se mișca, precum și identitatea oficialilor care îl însoțeau frecvent.
Această cartografiere detaliată ar fi reprezentat baza planificării operațiunii.
Inteligența artificială și algoritmii care au triat informația
Raportul mai arată că Israelul nu s-ar fi limitat la colectarea brută de date. Pentru a procesa volumul uriaș de informații obținute despre conducerea iraniană, ar fi fost utilizate instrumente de inteligență artificială și algoritmi specializați.
Tehnologia ar fi permis filtrarea rapidă a datelor relevante și corelarea mișcărilor, întâlnirilor și tiparelor de comportament, reducând riscul de eroare într-o operațiune considerată extrem de sensibilă.
În paralel, CIA (Agenția Centrală de Informații a Statelor Unite) ar fi furnizat o sursă umană suplimentară. Rolul acesteia ar fi fost acela de a confirma locația exactă unde Khamenei urma să se afle în ziua atacului.
Ziua atacului: 30 de rachete și bruiaj total
Potrivit detaliilor publicate de Financial Times, atacul ar fi vizat complexul în care liderul suprem era protejat. Israelul ar fi folosit rachete de tip Sparrow, iar avioanele ar fi fost desfășurate în timpul zilei pentru a obține un element de surpriză tactică, în ciuda nivelului ridicat de alertă din Iran.
În total, 30 de rachete ar fi fost lansate asupra complexului.
În același timp, turnurile de telefonie mobilă din zonă ar fi fost perturbate, astfel încât telefoanele personalului de securitate să nu poată primi apeluri de avertizare. Operațiunea ar fi combinat informații obținute prin interceptarea semnalelor, penetrarea rețelelor celulare și confirmarea întâlnirii prin sursa americană.
Un plan vechi de peste două decenii
Financial Times mai notează că pregătirile pentru o astfel de acțiune ar fi început încă din 2001. Atunci, fostul premier israelian Ariel Sharon ar fi ordonat serviciului de informații extern al Israelului, Mossad, să transforme Iranul în principala țintă strategică.
De-a lungul anilor, infrastructura de informații ar fi fost consolidată, iar colectarea de date ar fi devenit din ce în ce mai sofisticată, culminând cu utilizarea inteligenței artificiale pentru analiza mișcărilor conducerii iraniene.
Relatarea jurnaliștilor britanici conturează astfel imaginea unei operațiuni în care tehnologia, spionajul clasic și coordonarea internațională s-ar fi împletit într-un atac de precizie care a schimbat radical echilibrul de putere din regiune.
