CCR a amânat pentru 9 decembrie discuţiile pe sesizările privind Legea educaţiei, Legea salarizării unice şi Legea privind reorganizarea unor instituţii şi autorităţi publice, pe care Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea la începutul lunii octombrie.
Curtea
Constituţională a amânat şi la termene anterioare, pentru miercuri,
discutarea sesizărilor pe Legea educaţiei şi pe Legea privind
reorganizarea unor instituţii şi autorităţi publice, în timp ce pentru
Legea salarizării unice ar fi trebuit să fie primul termen pentru
discuţii.
Reprezentanţii
opoziţiei au anunţat, pe 23 septembrie, că au atacat Legea educaţiei la
Curtea Constituţională (CCR). Deputatul PNL Ciprian Dobre a făcut o
trecere în revistă a principalelor aspecte de neconstituţionalitate
sesizate de liberali în Legea educaţiei. "Cinci critici majore am
dezvoltat în sesizarea noastră. Primul aspect este legat de directorii
şi directorii adjuncţi ai unităţilor de învăţământ, articolul 251 din
lege, care spune că profesorii care deţin funcţia de director sau
director adjunct sunt incompatibili cu calitatea de membru al unui
partid politic", a remarcat liberalul, menţionând că s-ar excede
articolul 40 alineatul 3 din Constituţie care arată că nu pot face
parte din partide politice doar judecătorii CCR, avocaţii poporului,
magistraţii, membri activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de
funcţionari publici stabilite prin lege organică.
Un
alt element reclamat de liberali se referă la soluţionarea stării de
incompatibilitate. Potrivit lui Dobre, la articolul 331 din Legea
educaţiei, se face următoarea precizare: directorului sau directorului
adjunct care este în stare de incompatibilitate i se desface contractul
de muncă pe motive disciplinare. "Adică incompatibilitatea se
soluţionează prin intermediul dreptului muncii. O altă aberaţie -
directorii şi directorii adjuncţi ai unităţilor de învăţământ nu au
contract de muncă, ci contract de management", a comentat liberalul.
Deputatul
PNL a susţinut şi că în Legea educaţiei se introduc discriminări prin
prevederea potrivit căreia absolvenţii liceului pot susţine în mod
gratuit examenul de bacalaureat de două ori, ceea ce ar însemna că cei
de la privat o pot face o singură dată sau de trei ori, "legea nu
distinge şi nu le mai spune nimic". "Oricum am lua-o, avem de-a face cu
o discriminare raportat la articolul 4 alineatul 2 din Constituţie", a
subliniat Dobre.
O
altă critică adusă de liberali se referă la prevederea pentru acordarea
a 500 de euro pentru fiecare cetăţean român la naşterea acestuia.
Ciprian Dobre a punctat că, în condiţiile în care Legea intră în
vigoare după promulgare, iar normele de aplicare ale legii sunt
prevăzute pentru zece luni de la intrarea în vigoare, problema care se
pune este discriminarea faţă de cei născuţi înainte de intrarea în
vigoare a textului.
În
plus, Dobre a făcut referire la încălcarea articolului din Constituţie
care garantează autonomia universitară. Parlamentarii PNL au sesizat şi încercarea de politizare a sistemului de învăţâmânt preuniversitar şi universitar.
Tot
liberalii au contestat la CCR Legea privind reorganizarea unor
autorităţi şi instituţii publice. Deputatul
PNL a făcut referire şi la articolul 41 din Constituţie privind
libertatea absolută a dreptului la muncă, care ar fi încălcat de Legea
Guvernului care obligă cetăţeanul să-şi ia 10 zile de concediu fără
plată, limitându-se, astfel, dreptul la muncă şi la venituri normale
câştigate din muncă.
De
asemenea, liberalii au acuzat încălcarea articolului 114 din
Constituţie, considerând un abuz angajarea răspunderii în aceeaşi zi pe
trei proiecte (n.r. Legea educaţiei, Legea privind reorganizarea unor
instituţii şi autorităţi şi Legea salarizării unitare).
