Avocatul a citit scrisoarea în faţa completului care judecă, la Curtea
de Apel Bucureşti, dosarul privind fuga lui Hayssam din ţară şi a cerut
magistraţilor să facă verificări prin intermediul Ministerului
Justiţiei, pentru a vedea dacă informaţia se confirmă. De asemenea, Ion
Cazacu a solicitat instanţei să ţină cont de prevederile tratatului
dintre România şi Siria şi să dispună citarea sau interogarea lui
Hayssam prin comisie rogatorie.
Procurorul de şedinţă a cerut,
de asemenea, instanţei, să facă verificări la MAE, având în vedere că
informaţia nu este confirmată oficial.
Curtea de Apel Bucureşti l-a audiat, pe 18 martie, pe şoferul lui Omar
Hayssam, Adrian Druică, acesta declarând că sirianul era supravegheat
permanent, atât la locuinţa sa, cât şi în trafic, iar familia acestuia
a fost supravegheată de asemenea în perioada în care Hayssam era
închis. "Supravegherea continuă şi astăzi", a adăugat fostul şofer al
lui Hayssam.
El a spus că persoanele care îl supravegheau încercau să nu se facă
văzute, dar Hayssam ştia de prezenţa lor şi i se părea un lucru firesc.
Druică a precizat că supravegherea era făcută de aceleaşi persoane de
fiecare dată, care conduceau mai multe maşini.
Fostul şofer al sirianului a mai spus că ultima dată cand l-a vazut pe
Hayssam a fost pe 22 iunie 2006, după ultima şediţă de judecată a
Curţii de Apel Bucureşti, când l-a dus pe Hayssam la sediul uneia
dintre firmele acestuia şi apoi la casa din Strada Năvodari.
Şoferul a spus că din acea zi nu a mai fost contactat de către Hayssam,
deşi luni ar fi trebuit să îl ducă la Institutul oncologic.
Cu toate acestea "nu mi-am permis să întreb familia, dar am sunat-o pe
Violeta Pârvan (n.r. femeia cu care sirianul avea un copil), care nu
ştia nimic. Singurul lucru pe care l-am aflat a fost de la fratele lui
Hayssam, Muhkles Omar, care m-a sunat să mă întrebe dacă ştiu ceva de
un medic naturist din zona Vălenii de Munte, cu care Hayssam ar fi
plecat. El mi-a mai spus că Hayssam se certase cu Adela, soţia sa."
Adrian Druică a declarat în faţa instanţei că, în perioada în care
Hayssam a stat în spital, dupa eliberearea din închisoare, el a stat de
pază în faţa rezervei acestuia, timp în care sirianul a fost vizitat de
reprezentanţi ai Ligii Siriene din România, printre care se afla şi
doctorul Yassim.
Iubita lui Hayssam, Violeta Pârvan, nu a venit să îl vadă la spital
pentru că Hayssam a fost dus de mai multe ori la locuinţa acesteia din
Otopeni, a adăugat fostul şofer al lui Hayssam. El a adăugat că relaţia
dintre el şi şeful său erau "la limita înspre prietenie, fără a-mi face
confidenţe."
Druică a precizat că nu îl cunoaşte pe Tartousi, una dintre persoanele care ar fi implicate în fuga lui Hayssam.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins în 7 martie 2008,
definitiv şi irevocabil, recursul avocatului Haşotti la decizia Curţii
de Apel Bucureşti, de menţinere a interdicţiei, pentru Mustafa
Tartoussi, de a părăsi ţara.
Curtea de Apel Bucureşti a luat, în data de 21 februarie anul trecut,
măsura interdicţiei de a părăsi ţara, pentru Mustafa Tartousi în
dosarul fugii lui Omar Hayssam, începând cu aceeaşi zi, şi a respins
cererile avocaţilor de restituire a dosarului la Parchet, pentru
refacerea urmăririi penale şi a rechizitoriului.
Tot Curtea de Apel Bucureşti a respins, pe 30 noiembrie 2007,
solicitarea procurorilor de arestare preventivă a lui Mustafa
Tartoussi, armatorul navei cu care DIICOT susţine că a fugit din ţară
Omar Hayssam.
Instanţa a decis şi impunerea de interdicţii de a părăsi ţara pe numele
fraţiilor lui Omar Hayssam şi Mukhles Omar şi Mahmoud Omar trimişi în
judecată, alături de Mustafa Tartoussi, în dosarul privind fuga omului
de afaceri Omar Hayssam, condamnat pentru terorism. De asemenea, unul
din avocaţii fraţilor Mukhles şi Mahmoud, Raul Iancovici a declarat că
instanţa a stabilit că clienţii săi nu au voie să ia legătura cu
Tartoussi pe toată durata procesului.
Procurorii DIICOT au arătat, în propunerea de arestare, că există
indicii că Mustafa Tartoussi va încerca să fugă sau să se sustragă în
orice mod de la judecată, susţinând că acesta ar putea încerca
părăsirea teritoriului României chiar şi în mod fraudulos.
Faţă de Tartoussi s-a pus în mişcare acţiunea penală în luna martie
2007 sub aspectul săvârşirii, în circumstanţe agravante, a infracţiunii
de înlesnire a ieşirii din ţară a unei persoane despre care se cunoştea
că este cercetată pentru fapte de terorism - faptă prevăzută de art.33
lit.c din Legea 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului,
cu aplicarea art.75 lit.a din Codul penal.