Preţul asigurării pe care România îl plăteşte pentru cazul în care ar înceta plăţile externe a urcat după ce preşedintele Traian Băsescu a câştigat alegerile pe muchie de cuţit. Rezultatul acestei curse electorale ar putea extinde luptele de pe scena politică, acestea ducând la “îngheţarea” celei de-a treia tranşe de la FMI.
“FMI va fi reticent să revină în România, în lipsa unei baze politice solide”, spune Luis Costa, analist în cadrul Commerzbank, citat de Reuters.
Cotaţia contractelor credit default swap pe cinci ani - instrument derivat pentru transferul riscului de credit - s-a apreciat cu 15 puncte de bază, la 264,3 puncte de bază, conform agenţiei de monitorizare a CDS‑urilor, CMA DataVision.
Analiştii din piaţa financiară locală spun însă că rezultatul celui de-al doilea tur de scrutin nu va influenţa cursul de schimb leu/euro şi nici cotaţia CDS.
\"Conform aşteptărilor, leul s-a depreciat, iar riscul de ţară a crescut. Banca centrală a intervenit însă în piaţă, pentru a susţine moneda naţională. Pe termen lung, sunt şanse ca economia să-şi revină în mod sustenabil, aceasta dacă vom avea un guvern puternic, gata să aplice măsurile convenite cu FMI. Pe termen scurt, măsurile care se vor aplica vor fi dureroase\", a precizat Nicolaie Chideşciuc, economist-şef la ING Bank.
Cursul leu/euro a urcat cu aproape un ban faţă de nivelul de la finele săptămânii trecute, până la 4,2141 lei/euro. La deschiderea şedinţei de tranzacţionare, moneda unică era cotată la 4,23 lei, după care cursul de referinţă a urcat până la 4,25 lei/euro.
