Există VIAȚĂ după MOARTE! Un profesor de medicină de la Harvard susține că are dovada

Monday, 20 October 2014, 14:43 Sursă: REALITATEA.NET

Eben Alexander, neurochirurg şi profesor la Facultatea de Medicină Harvard, povesteşte experienţa care i-a schimbat radical viaţa şi concepţia despre moarte. Deşi botezat creştin, Eben era om de stiinţă, asemeni tatălui său şi foarte sceptic în privinţa relatărilor unor pacienţi despre experienţele lor la limita morţii, scrie descopera.ro.

Adaugă părerea ta

Expert în neurologie, Eben Alexander credea că aceste trăiri sunt de fapt simple halucinaţii provocate de traumele suferite. Nu şi-ar fi imaginat niciodată că va trăi la rândul său ceva similar, care îi va schimba radical aceste opinii.

În urmă cu 6 ani, bărbatul s-a trezit cu o durere puternică de cap şi în doar câteva ore a intrat în comă. Neocortexul său, partea creierului responsabilă cu toate procesele de gândire, cedase complet.

Dus de urgenţă la spitalul Lynchburg din Virginia, unde lucra, medicul a fost diagnosticat cu meningită – o infecţie cu bacteria E.coli care pornise de la măduva spinării şi ajunsese la creier, distrugându-l asemeni unui acid. Şansele lui de supravieţuire erau aproape de zero, au spus medicii.

Eben Alexander era în comă profundă, în stare vegetativă, iar scanarea computerizată a arătat că nu exista nicio activitate cerebrală.

Cu toate acestea, în cele 7 zile de comă conştienţa sa a făcut o călătorie fascinantă, pe care înainte ar fi considerat-o simplă halucinaţie, dacă ar fi auzit-o relatată de altcineva.

Deşi amintirile lui seamănă cu ale altor persoane care au trăit experienţe în pragul morţii, cazul lui Alexander este unic. El este singura personă care a fost monitorizată permanent şi care avea cortexul complet nefuncţional şi care spune că în acest interval a călătorit în Rai.

Activitatea lui cerebrală a fost mereu urmărită şi nicio secundă nu a existat vreun indiciu care să ateste vreo funcţie cerebrală.

Iată cum povesteşte medicul tulburătoare sa călătorie în afara corpului.

„Dupa ce am intrat în comă am simţit că eram parcă îngropat în pământ. Dar eu vedeam şi simţeam aici alte entităţi, în jurul meu. Era în acelaşi timp înfricoşător şi plăcut, parcă aş fi făcut parte din natura primordială.

După un timp, nu ştiu exact cât, a coborât încet o lumină spre mine şi vedeam culori frumoase, nuanţe de auriu şi argintiu. Am văzut o entitate circulară, care emitea o muzică superbă, divină. Apoi în lumină s-a deschis o poartă şi am intrat în lumină, iar acolo era o câmpie plină de verdeaţă, cu flori şi cascade. Vedeam norişori albi şi roz şi cerul foarte albastru. Mai mult...