Peluza "Cătălin Hîldan" l-a atacat pe Cornel Dinu

Sunday, 09 June 2019, 22:30 Sursă: REALITATEA.NET

Suporterii de la Peluza „Cătălin Hîldan” au răspuns dur declarațiilor date de Cornel Dinu cu privire la războiul dintre fani și patrobul Ionuț Negoiță.

Adaugă părerea ta

Cornel Dinu declarase că incidentele sunt provocate de un grup restrâns care compromite imaginea clubului Dinamo.

"La Rin am numărat vreo 30 de amărâţi, fără poveşti când erau mici. La Bălănescu acasă au fost vreo 12 şi acum vreo 2 care i-au vopsit maşina. Organele ar trebui să intervină la astfel de incidente”, a spus Cornel Dinu.

Suporterii i-au răspuns printr-un lung mesaj postat pe pagina de Facebook a ultrașilor dinamoviști:

CÂND „CEI 30 DE AMĂRÂȚI” NU MAI TAC
(…) Ei, securiștii, cei care au îngropat Dinamo, în cârdășie cu mafioțîi, sunt victime, iar noi, „oi rătăcite, 30 de amărâți”, reprezentăm răul.
Apelul la „pace” nu este cu nimic diferit de celebrul strigat din balconul Comitetului Central „Alo! Alo, așezați-va liniștiți la locurili voastre!” Diferența dintre voi și ei? Ei au avut elicopter sus, pe CC.

Ăștia „30 de amărâți” v-au susținut mereu la locul vostru de muncă, mult prea bine plătit față de muncă prestată și rezultatele obținute de voi, pe timpul și pe banii lor, cu sacrificii mari, în detrimentul familiilor lor și a interesului personal.

De multe ori, chiar ani la rând, v-au suportat submediocritatea și au compensat asta, paradoxal pentru România, cu o și mai mare susținere și toleranță față de mizeria voastră.
Acești „30 de amărâți” au atins maximul în „domeniul” lor, muncind și dăruindu-se total fenomenului, aducând clubului Dinamo notorietate mondială, cu foarte mult peste notorietatea adusă de pseudo-rezulatele din teren, începând de la blatul cu Benfica din 2000, Foresta (începutul pariurilor) și multe alte asemenea „performanțe”. Vom reveni la acest subiect.

Securiștii s-au lăudat mereu cu contactele lor din presă. De câte ori are ceva de transmis, Mierlin da câteva telefoane și articolele “instant” cu texte “pre-gătite” apar unde trebuie. Exact cum s-a întâmplat acum cu lacrimile lui Bălănescu la care câteva ziare au dat share în aceeași secundă. Nu s-au sinchisit nici măcar să vină fiecare cu o poză diferită a plimbatorului de coli A4.

Ce zice paharnicul lui Fănuș… “am numărat vreo 30 de amărâţi fără poveşti când erau mici. La Bălănescu acasă au fost vreo 12 şi acum vreo 2 care i-au vopsit maşina.”
Câteodată 2 oameni pot fi prea mulți pentru vopsit o mașină. Mai ales dacă nu-și propun să facă o treaba de profesioniști, ci doar un mic retus.

Așa cum sunt retușurile pe care un condei priceput le poate aplică propriei biografii pentru a se transformă rând pe rând de la culoarea verde a legionarului, la roșul sângeriu al puiului de stalinist, la cenușiul securistului ascuns și apoi la roșul trandafiriu al artizanului FSN-ist.

Spălătoria lui Bălănescu e …pistol cu apă pe lângă spălătoria aia unde te duci cu dosarul de turnător secu și-l transformi în dosar de victima a securității și a regimului comunist.

Asta e și motivul pentru care omul vorbește cu juma’ de gură despre dosarul sau și despre trecutul gri.

Cât despre poveștile din copilărie… nu toți s-au născut într-o casă în care se țeseau frumos poveștile impresionante despre Tătuca Stalin.
Poate are cineva curajul să caute câte ceva despre tovarășul care răspundea de propagandă sovietică pe traseul Moscova – Bacău – București… Ne ajută și pe noi cineva să-l găsim pe omul instalat de Ana Pauker la conducerea ARLUS (Asociația Română pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică)?

Poveștile pe care le știm noi au legătură cu Stadionul Dinamo și cu mizeriile voastre pe care le-ați îngropat sub pistă de atletism, în spatele tabelei și în alte „îmbunătățiri”. De când se vorbește despre noul stadion, nu faceți altceva decât să puneți piedici, de teamă să nu vină buldozerele să scoată la iveală “cadavrele” îngropate de voi sub tribune.

Mai multe, pe realitateasportiva.net