România a înregistrat în 2024 cea mai mare rată de privare materială severă din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate de Eurostat și analizate de Financial Intelligence. Cu un procent de 17,2%, țara noastră se află peste Bulgaria (16,6%), Grecia (14%), Ungaria (9,3%) și Spania (8,3%).
Pentru comparație, media europeană este de 6,1%.
Oarecum paradoxal, la polul opus se află tot foste țări comuniste. Cele mai mici rate ale sărăciei severe sunt în Slovenia (1,8%), Croația (2,0%) și Polonia (2,3%).
Paradoxul românesc: cea mai rapidă reducere a ratei sărăciei, dar menținerea unor inegalități majore
Deși rata sărăciei a scăzut față de 2023 (19,8%) și este aproape la jumătate față de 2015, țara noastră rămâne pe ultimul loc în UE la acest indicator social. O explicație ar fi aceea că slaba performanță la alți indicatori importanți, precum PIB/locuitor (locul 20 din 27) și consum individual efectiv (locul 16 din 27), indică existența unor inegalități majore.
Ce este privarea materială severă
PMS este un indicator folosit în statistică pentru a reflecta incapacitatea unei persoane sau gospodării de a-și permite cel puțin patru din cele nouă elemente componente considerate esențiale pentru un trai decent:
➢ achitarea la timp, fără restanțe, a chiriei, ipotecii sau a unor facturi la utilități;
➢ asigurarea unei încălziri adecvate a locuinței;
➢ posibilitatea de a face față unor cheltuieli neprevăzute;
➢ plata unei săptămâni de vacanță anual;
➢ consumul de carne sau pește cel puțin o dată la 2 zile;
➢ deținerea unui televizor color;
➢ deținerea unei mașini de spălat;
➢ deținerea unui telefon (fix sau mobil);
➢ deținerea unui autoturism personal.
Sursă: INS
