România a pierdut aproape 20.000 de pensionari în primele șase luni din 2026, potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice. Numărul total al beneficiarilor a coborât de la 4.698.070 în ianuarie la 4.678.792 în iunie, un minus de 19.278 de persoane, echivalent cu 0,41% din total.
Ritmul înseamnă, în medie, peste 106 pensionari mai puțin în evidențele sistemului public în fiecare zi a primei jumătăți de an. Tendința era deja vizibilă în primele luni: în februarie erau înregistrați 4.688.092 de pensionari, cu 9.978 mai puțini față de ianuarie, iar în martie numărul a ajuns la 4.684.474.
Agricultorii, în declin accentuat
Cea mai puternică scădere a fost înregistrată în rândul foștilor agricultori. Numărul pensionarilor agricultori s-a redus de la 114.803 în ianuarie la 105.983 în iunie, cu 8.820 de persoane, respectiv 7,68%.
Și categoria pensionarilor cu stagii mixte de cotizare, care includ perioade lucrate în agricultură, a consemnat un recul important: de la 531.259 la 512.335 de beneficiari, adică minus 18.924 de persoane. Fenomenul reflectă dispariția treptată a generațiilor provenite din fostele cooperative agricole, în condițiile în care această categorie nu mai este alimentată de noi intrări.
Prahova, cel mai mare minus
La nivel județean, Prahova a înregistrat cea mai mare scădere în valori absolute, cu 1.254 de pensionari mai puțin în șase luni. Urmează Dolj, cu minus 1.070 de beneficiari, Galați, cu minus 982, și Teleorman, cu minus 981.
Printre județele cu pierderi semnificative se mai află Vaslui, cu 969 de pensionari mai puțin, Buzău, cu minus 964, Bacău, cu minus 931, Neamț, cu minus 882, și Dâmbovița, cu minus 745.
În termeni procentuali, cele mai mari contracții au fost raportate în Vaslui și Teleorman, ambele cu scăderi de peste 1,13%, urmate de Ialomița, cu minus 1,08%, Giurgiu, cu minus 0,97%, și Mehedinți, cu minus 0,95%.
Presiune pe sistemul public
Reducerea numărului de pensionari este legată de mortalitatea ridicată la vârste înaintate, dar și de efectele structurale ale îmbătrânirii populației, natalității reduse și migrației forței de muncă.
Sistemul public funcționează pe principiul solidarității între generații, pensiile actuale fiind susținute din contribuțiile persoanelor active, astfel că diminuarea bazei de contribuabili amplifică presiunea financiară.
