Ministrul interimar al Justiției Cătălin Predoiu a precizat, vineri, că a depus la Parlament în calitate de senator proiectul legii privind integritatea pentru a debloca situația și nu a pierde un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență, menționând că a trebuit să includă în el și amendamentele partidelor, chiar dacă unele dintre ele 'nu reflectă fidel viziunea sa juridică'.
'Din punctul meu de vedere, a fost o decizie politică și de stat, menită să ofere o șansă de ieșire dintr-un impas, cu toate costurile de imagine aferente, uneori inevitabile în astfel de situații, de care am fost conștient', a arătat Predoiu într-o postare pe Facebook.
El a menționat că proiectul elaborat de Ministerul Justiției, în colaborare și de comun acord cu Agenția Națională de Integritate, care a fost depus la Comisia Europeană, conține toate garanțiile de transparență cerute de Agenția Națională de Integritate, de jurisprudența națională și de cea europeană.
'În urma demersurilor și instrucțiunilor firești ale prim-ministrului de a facilita adoptarea în Parlament a proiectelor de lege cerute prin Planul Național de Redresare și Reziliență, am dat curs consultărilor cu partidele politice parlamentare, respectiv cu cele care au dorit să participe la aceste consultări. Acestea au fost Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România. În cadrul consultărilor, partidele au formulat unele amendamente, pe care au solicitat să le includă în Proiectul de lege consolidat, elaborat de Ministerul Justiției și Agenția Națională de Integritate', a explicat Cătălin Predoiu.
Potrivit acestuia, 'în cadrul consultărilor, două dintre partidele participante au exprimat clar și explicit faptul că înțeleg să participe la un proces de dezbatere parlamentară care să se finalizeze prin adoptarea legii numai în măsura în care amendamentele formulate sunt reflectate în proiectul de lege cu care urmează să fie sesizat Parlamentul, pentru inițierea dezbaterii parlamentare'.
De ce a fost sesizat Parlamentul
'Ulterior, în Parlament, alături de celelalte partide parlamentare care nu au participat la consultări - alături de reprezentanții Partidului Social Democrat, Alianței pentru Unirea Românilor, S.O.S. România și Partidului Oamenilor Tineri, precum și de membrii Grupului parlamentar PACE - Întâi România, ai Grupului parlamentar al minorităților naționale și de parlamentarii neafiliați, care nu au participat la consultări - urmează să fie decisă forma finală a legii. (...) A fost limpede că singura manieră prin care putea fi declanșată procedura de dezbatere parlamentară era sesizarea Parlamentului cu un proiect care să includă amendamentele partidelor, urmând ca acestea să fie dezbătute în Parlament împreună cu celelalte partide parlamentare care nu au participat la consultările desfășurate în afara Parlamentului. Alternativa era menținerea procesului în stadiul de blocaj, cu un Proiect elaborat de Ministerul Justiției și Agenția Națională de Integritate, depus la Comisia Europeană, dar fără sesizarea Parlamentului, Guvernul neavând posibilitatea de a iniția proiecte de lege, după cum bine se știe', a mai explicat Cătălin Predoiu.
Predoiu a mai spus că, după ce s-a consultat cu prim-ministrul, au ajuns împreună la concluzia că nu exista altă posibilitate de a declanșa procesul de dezbatere parlamentară decât prin sesizarea Parlamentului cu o propunere legislativă formulată de el în calitate de senator.
Proiectul trimis la Parlament și cel transmis Comisiei Europene
El a explicat că a menținut la Comisia Europeană proiectul de lege consolidat elaborat de Ministerul Justiției și Agenția Națională de Integritate și a depus la Parlament o propunere legislativă care a inclus amendamentele partidelor participante la consultări - Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România - pentru a declanșa procesul de dezbatere parlamentară în situația în care Guvernul nu poate sesiza Parlamentul.
'Acest demers de a depune la Parlament propunerea legislativă în forma respectivă are, așadar, semnificația deblocării unei situații de stat care amenința să conducă, prin inacțiune, la pierderea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență, chiar dacă în cadrul proiectului există amendamente care nu reflectă fidel viziunea mea juridică asupra unor instituții juridice cuprinse în proiect. Din punctul meu de vedere, a fost o decizie politică și de stat, menită să ofere o șansă de ieșire dintr-un impas, cu toate costurile de imagine aferente, uneori inevitabile în astfel de situații, de care am fost conștient. Consider că a fost o decizie de stat corectă, întrucât: a) a deblocat situația; b) Parlamentul va avea ultimul cuvânt asupra conținutului propunerii legislative', a mai arătat Predoiu.
Ultimul cuvânt aparține Parlamentului
El a mai precizat că modul în care se va finaliza procesul parlamentar depinde de voința parlamentarilor și a partidelor parlamentare care vor dezbate propunerea legislativă.
'Viziunea mea juridică integrală asupra subiectului este reflectată fidel în Proiectul elaborat de Agenția Națională de Integritate și Ministerul Justiției, depus la Comisia Europeană. Datoria mea a fost să deblochez procesul parlamentar', a mai subliniat Cătălin Predoiu.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat, joi, că Guvernul va susține în Parlament ca proiectul privind integritatea să prevadă publicarea obligatorie a declarațiilor de avere pe site-ul instituției.
Bolojan a precizat că proiectul privind incompatibilitățile și reforma ANI a fost depus în Parlament de senatorul Cătălin Predoiu, ministru interimar al Justiției, și urmează să fie dezbătut în sesiunea extraordinară de săptămâna viitoare.
