Instanța a amânat pronunțarea în dosarul azilelor din Bihor. La termenul de joi a fost prezent și șeful centrelor, Viorel Pașca, acesta ajungând cu întârziere după ce avionul cu care călătorea a avut o întârziere de aproximativ două ore. Instanța a decis un nou termen de pronunțare în acest caz, și anume luni, 12 iulie.
Judecătorii Curții de Apel au rămas în pronunțare.
Contestația a fost făcută de procurorii DIICOT vizavi de măsura de control judiciar dată lui Viorel Pașca. Procurorii au cerut arestarea preventivă a șefului azilelor din Bihor.
Declarația avocatului
„Mie mi s-a părut că s-ar fi mulțumit și dacă s-ar menține controlul judiciar, aceasta a fost percepția mea.
Argumentele pentru ridicarea controlului judiciar au fost foarte exacte. Eu cred că atunci când ceri o arestare preventivă trebuie să ai un raționament logico-juridic sau matematico-juridic. Nu poți să vii să ceri arestarea preventivă a unor oameni pentru o infracțiune de trafic de persoane cu privire la 201 de victime pe care nu le-ai identificat. De altfel, spunea procurorul de ședință în sală că deja au ajuns la concluzia că numărul victimelor e mai mic decât l-au estimat dumnealor și că poate au și murit dintre ele, chiar dacă nu le-au identificat.
Pe palierul de grup infracțional organizat iar e o problemă logico-juridică. Vi se spune că activitatea asta pretins infracțională era făcută de către domnul Pașca începând de acum 20 de ani, sub aceeași modalitate, fără autorizație, pentru că până la urmă asta a fost discuția. Păi dacă a făcut infracțiuni de acum 20 de ani, de ce s-a reținut ca și acuzație doar din 2020 începând, când o spune chiar DIICOT că făcea lucrul de acum 20 de ani. Păi nu era logic să îl acuze că a fost infractor 20 de ani și nu numai 5?
Au fost alte elemente, am prezentat fotografii absolut, nici nu știu ce termen să folosesc, la care e greu să te uiți, cu oameni care erau aduși acolo de către autorități, de către ambulanțe, de către spitale, de către direcțiile de protecție socială, de către poliție, de la penitenciare, pentru că s-a prezentat de către acuzare anumite fotografii cu anumite escare, cu anumite probleme la pacienți. Noi am prezentat acum realitatea pacienților, cum erau aduși, cu membre amputate, cu picioare cangrenate, cu viermi care colcăiau efectiv din membre, cu oameni unde carnea le era mușcată până la os de către șobolani, așa erau aduși din păcate de către autorități oamenii acolo.
Am prezentat documente prin care autoritățile statului, și mă refer aici la Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, atenție, vorbim de organisme de la nivel central, că s-au tot bătut câmpii cu nivelul local, nu domnul Pașca a sesizat autorități centrale de la cel mai înalt nivel, și i s-a răspuns că nu există soluții legale ca acei pacienți să fie luați de la domnul Pașca.
Concluzia cred că este una singură, nu se susține că acolo oamenii erau supuși unor tratamente inumane sau degradante, nu se susține că nu aveau o locuință cu condiții, că aveau locuri igienizate, că aveau trei mese pe zi, că aveau activități socio-profesionale, inclusiv DIICOT spune chestia asta. Din punctul meu de vedere categoric nu există probe că acolo persoanele erau ținute sechestrate sau sub forme de aservire, pentru că în cei peste 20 de ani pe acolo au trecut 3.500 de persoane, din care, dacă socotiți 1.000 care au decedat, peste 2.000 au plecat și au venit când au vrut.
Am demontat și problema cimitirelor din câmp, am venit cu probe care arată foarte clar că era un cimitir legal, că se făceau toate formalitățile înainte de înmormântare, că se făceau slujbe religioase, că oamenii erau îngropați în sicrie”, a declarat avocatul lui Viorel Pașca la ieșirea de la ședdința Curții de Apel.
