Cum s-au irosit fondurile europene la Primăria Alba Iulia

Astfel, Primăria Alba Iulia a implementat, între 2010-2013,  un proiect cu fonduri europene, intitulat ”Eu nu abandonez școala”, suma alocată fiind de 1,169 milioane lei. Banii au fost accesați prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, de consiliul local și implementat de primăria condusă de Mircea Hava.

Obiectivul proiectul era unul generos: ”prevenirea și corectarea fenomenului de părăsire timpurie a școlii prin adoptarea unei strategii locale în domeniul prevenirii și combaterii abandonului școlar la nivel local, în vederea menținerii și reintegrării persoanelor din categoriile vulnerabile, într-un mediu educațional deschis”.

Vorbe goale

Cum s-a implementat acest proiect? Rezultatele proiectului: ”Managementul proiectului a asigurat o implementare cu succes a proiectului / R2: Comunitatea locală și mass-media informate despre obiectivele proiectului / R3: Centrul local pentru prevenirea și combaterea abandonului școlar înființat / R4: Dotări necesare proiectului achiziționate, servicii subcontractate / R5: Campania de conștientizare ”Importanța educației  în perspectiva unei dezvoltări locale durabile” derulată. / R6: Strategia locală elaborată / R7: Planul local elaborat / R 8: Personalul pentru programul “A DOUA ȘANSĂ”, selectat și instruit corespunzător / R9: Programul operațional “A DOUA ȘANSĂ” implementat / R10: Comunitatealocală și mass-media informate cu privire la rezultatele intermediare obținute la jumătateaproiectului / R11: Personalul pentru programul “ȘCOALĂ DUPĂ ȘCOALĂ”, selectat și instruit /R12: Programul educațional de prevenire a fenomenului de părăsire a școlii implementat”.

Observând ce s-a făcut cu atâția bani din fondurile UE, ne punem întrebarea: Dar unde se găsesc copiii, în implementarea acestui program? Oare scopul final al proiectului nu era combaterea abandonului școlar? Câți copii au fost salvați de la acest fenomen foarte pericol al societății actuale, care ne plasează ca țară UE, în primele locuri în privința analfabetismului?

Este evident că acest proiect a fost făcut cu destinație: pentru cei care l-au implementat (salarii, bonuri), pentru pesonalul  programului ”A doua șansă”, ( salarii, bonusuri), dotări  materiale pentru acești angajați ( birouri, calculatoare, etc),  și pentru  mass-media locală ( un bonus pentru susținerea lui Hava), în așa zisa campanie de conștientizare a proiectului.

Fără un rezultat concret

Un alt proiect UE ”apă de ploaie” accesat și implementat de administrația lui Hava se referă la ”Noi abordări în îmbunătățirea coeziunii sociale în cartiere”, în cadrul unui program european transnațional, intitulat The Urbact ll.

 Proiectul s-a derulat în perioada 2008-2011 și a fost în valoare de 634.843 euro, din care 36.780 de euro, cofinanțare de la bugetul municipiului Alba Iulia. Potrivit documentației primite de la Primăria Alba Iulia, în baza legii 544/2001, obiectiv general a fost crearea unei rețele transnaționale de promovare a incluziunii și întăririi coeziunii sociale.

 Ce și-au propus să facă, printre altele: ” Obiectivul Municipalității Alba Iulia îl constituie eliminarea barierelor din calea atingerii coeziunii sociale în interiorul cartierelor urbane prin schimbarea mentalității persoanelor cu un nivel scăzut de educație, reducerea dependenței de sistemul local /național de asistență socială, reducerea discriminării ocupaționale la nivelul persoanelor de etnie romă, persoanelor cu dizabilități, femeilor peste 40 de ani, stoparea migrării forței de muncă, precum și alte măsuri de incluziune socială, care se urmăresc a fi promovate prin intermediul acestui proiect.

Pe parcursul a doi ani, cu sprijinul unui Grup de Suport Local (format din experți din instituții publice și private), Universității „1 Decembrie 1918”, AMPOR, Municipiul Alba Iulia vizează în mod predilect elaborarea unui Plan Integrat de Acțiuni pentru Coeziune Socială și dezvoltarea unor proiecte care: să acomodeze și să armonizeze în trendul de evoluție al economiei locale pentru următoarea perioadă de timp, interesele actorilor pieții muncii – ale instituțiilor de formare (educație), cu ale angajatorilor (investițiile în dezvoltarea capitalului uman local care să susțină dezvoltarea de noi locuri de muncă, competitive, motivante și care să mențină forța de muncă în activitățile economice locale) și cu ale angajaților (care să devină interesați de participarea activă în programe de „life long learning” adaptate evoluțiilor tehnologice curente); să crească nivelul de implicare și participare la viața și deciziile publice ale cartierelor, în paralel cu dezvoltarea la nivel local a modelor de succes europene de management alcartierelor, în special a celor care se confruntă cu probleme sociale deosebite. Vor fivizate în mod explicit identificarea unor soluții adaptate nevoilor rezidenților din cartierul “Lumea Nouă” – cetățeni de etnie romă, care locuiesc în condiții precare, ocupând ilegal domeniul public, nu dețin locuri de muncă și preferă asistența socială oferită de cadrul legal în vigoare, în locul ocupării active”.

Derulând această îmbinare  de fraze pompoase,  ajungem la vorba poetului ”Înșirând cuvinte goale, ce din coadă au să sune”. Un amalgam de obiective, total generale, fără un rezultat concret, fără enumerare a unor măsuri directe, care să evidențieze schimbarea vieții comunității din cartiere, fără o prezentare a soluțiilor luate de administrația locală, pentru o viață mai bună a cetățenilor de etnie romă din cartierul ”Lumea Nouă”. Altfel, constatăm  lipsa unei prezentări clare cum s-au cheltuit banii pentru atingerea obiectivelor înscrise în acest program.

Băieții de cartier, tot săraci

Un alt exemplu de irosire a banului public european este și proiectul intitulat ”Măsuri integrate de ocupare în cartiere”, parcă o copie a proiectului mai sus menționat, de această dată, obținut  prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor. Proiectul s-a derulat în perioada 2010-2012, valoare lui fiind de 1,825,800 lei.

 Obiectivul general, aproape identic cu cel al proiectului citat,  îl reprezintă facilitarea accesului la servicii specializate și pachete de formare profesională  în vederea îmbunătățirii măsurilor integrate de ocupare a șomerilor, a tinerilor, a persoanelor inactive și a celor aflate în căutarea unui loc de muncă la nivelul cartierelor.

Ce au făcut cu banii: ”Obiective specifice:

 1.Identificarea și eficientizarea masurilor inovatoare integrate la nivelul cartierelor prin elaborarea diagnozei urbane;

2.Identificarea de structuri suport in vederea mobilizarii nucleului economico-social si facilitarii accesului sau mentinerii pe piata muncii;

3.Elaborarea și implementarea de planuri de acțiune individualizate;

4.Recunoșterea propriului potențial de a deveni sustenabil pe piața muncii;

5.Creșterea expectanțelor și aspirațiilor profesionale pe masura potențialului;

6. Furnizarea pachetelor de formare profesionala cu recunoastere nationala pentru 135 de beneficiari in vederea creșterii șanselor de angajare/autoangajare;

7.Creșterea numarului de persoane asistate pentru inceperea unei activitați independente sau pentru inițierea unei afaceri. Rezultate R1: Managementul proiectului a asigurat o implementare de succes a proiectului / R2:Diagnoza urbană și ghidul parrainage-ului elaborate / R3: Beneficiari informați, consiliați și mediați/ R4: Servicii de informare și consiliere personalizată corespunzătoare / R5: Beneficiari selectați și instruiți corespunzător / R6: Asistență și consultanță antreprenorială eficientă”.

Cum am spune în limbajul liber? Bla, bla, bla. Forme fără fond! Niciun cuvânt despre modul  în care proiectul a adus schimbări în viața oamenilor din cartierele municipiului Alba Iulia. Doar cuvinte înșirate, în mod științific, despre o realitate virtuală, nicidecum de cea trăită de cei care trebuiau să beneficieze de acest proiect european. Banii nu au ajuns la oameni, ci la clientela administrativă a primarului Hava.

Poate nu e târziu, totuși, ca instituțiile abilitate să ia la bani mărunți cum s-au cheltuit fondurile europene cu aceste proiecte așa zis sociale, care nu au avut niciun efect în viața oamenilor. Doar i-au îmbăgățit pe alții, în timp ce unii au sărăcit, mai rău.

Autor: Radu Ciobotea