ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Peste 8,6 milioane de români au votat în țară. Prezența a trecut de 47%

Saturday, 09 November 2019, 22:39 Sursă: REALITATEA.NET

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. ALEGERI 2019 CANDIDAȚI. Duminică, 10 noiembrie 2019, aproximativ 19 milioane de români au fost așteptați la urnele de vot pentru a-și alege viitorul președinte. În sarcina celui care va ieşi învingător la prezidenţiale 2019 cad responsabilităţi majore, cum ar fi: buna funcţionare a instituţiilor, angajarea ţării pe plan extern şi garantarea integrităţii teritoriale a României. În cursa pentru fotoliul de la Palatul Cotroceni s-au înscris 14 candidați. Pe tot parcursul zilei de duminică, site-ul nostru, www.realitatea.net, vă va oferi informații complete, în timp real, despre procesul de votare. Secțiile de votare s-au deschis, duminică, la ora 7:00, și se închid la ora 21:00.

Adaugă părerea ta

Rezultate alegeri 2019. La ora 20:30, peste 8.600.000 de români s-au prezentat la vot, prezența la urne fiind de 47,8%.

Rezultate alegeri prezidențiale 2019. La ora 19:40, prezența la urne a urcat la 46%. Numărul celor care au votat depășește 8,4 milioane.

La ora 18:30, peste 8 milioane de români au votat.

Rezultate alegeri. La ora 18:00, peste 7.700.000 de români au votat. Prezența la urne este, potrivit BEC, 42%.

REZULTATE ALEGERI PREZIDENȚIALE. Cu puțin timp înainte de ora 18:00, prezența la vot a depășit 41%. Potrivit datelor centralizate de BEC, peste 7,5 milioane de români au ieșit la vot.

EXIT POLL PREZIDENȚIALE 2019. Ora 17:30. Peste 7,3 milioane de români au votat, astăzi, la alegeri prezidențiale 2019. Pragul prezenței la vot a trecut de 40%.

EXIT POLL PREZIDENȚIALE 2019. Ora 17:20. La această oră, peste 7 milioane de alegători au mers la vot. Mai exact, peste 7.200.000 de români și-au exercitat dreptul de vot. Prezența la urne este de 39,64%.

REZULTATE ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Ora 17:00. La această oră, aproape 7 milioane de români s-au prezentat la secțiile de votare. Prezența la urne se ridică la 38,46%.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. REZULTATE ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. EXIT POLL PREZIDENȚIALE 2019. Ora 16:30. Peste 6.500.000 de alegători au votat, până la această oră. Prezența la urne a fost de 36%.

Site-ul nostru, www.realitatea.net, vă va oferi, în timp real, REZULTATE ALEGERI 2019.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. ORA 16:00. Prezență masivă, la vot! Sunt peste 6.252.000 de români care au votat, până la ora aceasta. Prezența la urne a fost de 34,47%.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. ORA 15.30: Record de participare la vot pentru românii din diaspora și o prezență masivă în țară. Sunt 500 de mii de români care au votat deja în străinătate și peste 5,8 milioane de români care au votat în țară. Practic, o treime dintre românii cu drept de vot au votat deja în țară, după cele 8 ore scurse de la deschiderea secțiilor.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Surpriză și la profilul votanului: urbanul depășește ruralul înainte de miezul zilei, pentru prima dată în astfel de alegeri. Sunt 2,7 milioane de români din urban dacare au votat până la ora 14, în timp ce ruralul a ajuns la 1,9 mil.români. 

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale a fost, duminică, la nivel naţional, până la ora 13,00, de 20,68%, potrivit purtătorului de cuvânt al Biroului Electoral Central (BEC), Mircea Preoţescu. În mediul urban prezenţa la urne a fost de 21,66% şi în rural de 19,38%, a adăugat el. În Bucureşti, s-au prezentat la urne 21,61% dintre alegători.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. O prezenţă mai ridicată la vot s-a înregistrat în judeţele Ilfov (26,10%), Braşov (24,38%), Cluj (24,06%), Constanţa (23,99%), Argeş (23,46%). O prezenţă mai redusă la vot s-a înregistrat în judeţele Satu Mare (15,14%), Covasna (15,23%), Vaslui (16,01%), Maramureş (16,94%) şi Arad (17,12%).

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. În Capitală prezenţa la vot a fost de 21,61%, situaţia pe sectoare fiind următoarea: sectorul 1 - 25,09%, sectorul 2 - 22,21%, sectorul 3 - 18,57%, sectorul 4 - 22,16%, sectorul 5 - 19,38%, sectorul 6 - 24,14%.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Prezența la vot este peste cea de la alegerile europarlamentare. S-a trecut deja de pragul de 3,8 milioane votanți, la ora 13.00, iar diaspora a trecut de 400 de mii. Prezența la vot a ajuns la 21%.

Deja, până la aceasta oră, prezența la vot este mai mare decât cea înregistrată în primul tur al prezidențialelor de acum cinci ani, mai mare și față decât cea înregistrata în mai, la europarlamentare. Peste 3,8 milioane de alegatori au votat, adica peste 20 la suta din numărul total.

De remarcat insa ce mobilizare extraordinara avem peste hotare. Vorbim de aproximativ 400 de mii de votanti, mai mult decât dublu faţă de participarea inregistrată in 2014, in primul tur.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. La câteva minute după ora 12 s-a trecut pragul de 3 milioane de alegători, ceea ce reprezintă aproape 17% din totalul electoratului.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Și Diaspora s-a mobilizat exemplar la aceste alegeri. Deja a fost atins nivelul record de la europarlamentare - până la ora 12.00 au votat 376 de mii de români în străinătate.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Peste două milioane de români au ieșit la urne până la ora 11, prezența fiind de peste 11 procente. La ora 10,00 votaseră deja 1,2 milioane români, prezența fiind de 6,89%.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Peste 600 de mii de români din întreaga țară au trecut pe la urne în primele două ore de la deschiderea secțiilor de votare. La ora 9.00, prezența la vot: 3,47%. Prezența la vot la ora 8 dimineața era de 1,59% - mai precis au votat în prima oră 296.000 de români.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Secțiile de votare au fost deschise la ora 7.00 și se vor închide la ora 21.00.

Alegeri prezidențiale 2019. Cine sunt românii care au votat la prima oră

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019 EXIT POLL IRES la Realitatea PLUS. Află primul cine va intra în turul 2

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Prevederi cu caracter general privind alegerile pentru Președintele României din anul 2019

Așa cum am punctat deja, alegeri prezidențiale, alegeri pentru Președintele României, au loc în data de 10 noiembrie 2019. În cazul în care niciunul dintre candidați nu întrunește majoritatea de voturi valabil exprimate ale alegătorilor înscriși în listele electorale permanente, se organizează al doilea tur de scrutin, în data de 24 noiembrie 2019.

Votarea începe duminică, 10 noiembrie 2019, la ora 7:00, și se încheie la ora 21:00. Prin excepție, votarea în străinătate se desfășoară ȘI pe parcursul zilelor de vineri și sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri, votarea începe în ziua de vineri, ora locală 12:00, și se încheie la ora locală 21:00, iar în ziua de sâmbătă, votarea se deschide la ora locală 7:00 și se încheie la ora locală 21:00 (art. 44 din Legea 370/2004).

Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot își pot să exercita dreptul de vot până cel mult la ora 23:59 (art. 46 din Legea 370/2004).

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Actele de care ai nevoie pentru a vota la alegerile prezidențiale 2019

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în România care în ziua votării se află în țară își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic și, în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar.

Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români care votează în străinătate sau de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Cine are drept de vot

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. La alegerile prezidențiale, pot vota cetățenii români care au vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.

NU AU DREPT DE VOT: debilii sau alienații mintal puși sub interdicție și nici persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. SONDAJ IRES. Cât de interesați sunt românii de alegeri

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. SONDAJ IRES. Noi date despre alegerile prezidențiale. Doar 26% din români sunt foarte interesați de scrutinul din 2019, arătă ultimele date ale sondajului IRES. Conform aceleiași cercetări sociologice, doar 10% spun că și-au schimbat intenția de vot în urma campaniei. Materialul integral poate fi accesat AICI.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Unde se poate vota

Acum, că am văzut cine poate și, mai ales, cine NU poate vota la alegeri prezidențiale 2019, să notăm unde se poate vota. Așadar, potrivit art. 44 din Legea nr. 370/2004, alegătorul votează la una dintre următoarele secții de votare:

- în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde își are domiciliul sau reședința, poate vota numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își are domiciliul ori reședința, conform legii;
- în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul sau reședința, poate vota la orice secție de votare din cadrul acesteia;
- în cazul în care îndeplinește funcția de membru al biroului electoral al secției de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secției de votare ori asigură menținerea ordinii, votează la secția de votare unde își desfășoară activitatea;
- în cazul în care are mobilitate redusă, poate vota la orice secție de votare care îi asigură accesul la vot;
- în cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secție de votare organizată în străinătate.

De asemenea, cetățenii români au posibilitatea de a vota prin corespondență, dacă s-au înregistrat online în acest sens.

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din țară, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoțită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării – ștampilă cu mențiunea “VOTAT”, buletine de vot și timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea (art. 45 alin. (1) din Legea 370/2004).

Cererile de votare prin intermediul urnei speciale formulate de persoanele cu drept de vot internate în spitale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secții de votare din localitatea în care se află spitalul, stabilite prin decizie a biroului electoral județean sau a biroului electoral al sectorului municipiului București, după caz (art. 45 alin. (5) din L 370/2004).

Procedura de exercitare a dreptului de vot de către persoanele reținute, deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale este stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central (art. 45 alin. (3) din L 370/2004).

Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiții. Atribuțiile acestuia se întind și în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum și pe străzi și în piețe publice, până la o distanță de 500 m.

În afară de membrii biroului electoral al secției de votare, de operatorii de calculator, de persoanele însărcinate cu menținerea ordinii, de candidații, persoanele acreditate, reprezentanții Autorității Electorale Permanente și membrii birourilor electorale ierarhic superioare și de personalul tehnic desemnat să asigure remedierea deranjamentelor sistemelor informatice și de comunicații utilizate în procesul electoral, nicio altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

Pentru menținerea ordinii, președintele biroului electoral al secției de votare are la dispoziție mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar și de prefect, împreună cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne.

Prezidențiale 2019. Vot în Diaspora. Românii, prezență record la urne - REZULTATE LIVE

Cei mai mulți români de peste graniță au votat în Italia, Regatul Unit, Germania, Spania și Republica Moldova. Poți vedea o statistică a votului completă AICI.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Cum s-a desfășurat CAMPANIA ELECTORALĂ

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019 CANDIDAȚI. Campania electorală pentru alegerea Președintelui României a început la data de 12 octombrie 2019 și s-a terminat la data de 9 noiembrie 2019, ora 7:00. În cazul organizării turului II de scrutin, campania electorală începe la data de 15 noiembrie 2019 și se încheie la data de 23 noiembrie 2019, la ora 7:00.

În campania electorală, candidații și, după caz, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care i-au propus, precum și cetățenii au dreptul să își exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marșuri, precum și prin mass-media. Organizarea mitingurilor, adunărilor și marșurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislația în vigoare.

Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.

În unitățile militare, în unitățile de învățământ, în timpul programului de învățământ, în sediile reprezentanțelor diplomatice, precum și în penitenciare, acțiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Atribuțiile Ministerului Afacerilor Interne

Ministerul Afacerilor Interne dispune măsuri pentru menținerea și asigurarea ordinii și liniștii publice în localitățile țării, pe întreaga perioadă electorală și, în mod deosebit, în ziua votării, precum și în zilele care premerg și succedă acestei zile.

Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile sale, menține și asigură ordinea publică în zona secțiilor de votare și securitatea dosarelor întocmite de birourile electorale din țară, pe timpul transportului acestora la birourile electorale, respectiv la Biroul Electoral Central, precum și securitatea pe timpul tipăririi, transportului și depozitării buletinelor de vot și a celorlalte materiale necesare votării.

Personalul structurilor Ministerului Afacerilor Interne asigură, pe durata perioadei electorale, paza sediilor Biroului Electoral Central, Autorității Electorale Permanente, birourilor electorale județene, biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București, birourilor electorale pentru votul prin corespondență din țară și ale birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Contravenții - ce se pedepsește la votarea de la alegerile prezidențiale 2019

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Iată, în cele ce urmează, ce este INTERZIS să faci în cabina de vot.

Potrivit Codului Penal, anumite fapte sunt considerate infracţiuni: printre acestea se numără filmatul sau fotografiatul buletinului de vot sau intrarea în cabina de vot alături de altă persoană.

CONTRAVENȚII prevăzute de Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dacă acestea nu constituie infracțiuni (art. nr. 55):

1. a) înscrierea cu bună știință a unui alegător în mai multe liste electorale permanente, înscrierea în listele electorale sau listele electorale suplimentare a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot;
2. b) păstrarea listelor electorale permanente în condiții necorespunzătoare;
3. c) neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege și neoperarea acestora în listele electorale permanente;
4. d) efectuarea de operațiuni în listele electorale permanente de către persoane neautorizate;
5. e) necomunicarea către Autoritatea Electorală Permanentă a modificărilor operate în lista electorală permanentă;
6. f) încălcarea dispozițiilor art. 4 alin. (2) și art. 27 alin. (3);
7. g) încălcarea dispozițiilor referitoare la afișarea propunerilor de candidaturi prevăzute la art. 31 alin. (3);
8. h) folosirea de către un candidat a semnului electoral înregistrat la Biroul Electoral Central de către un alt candidat;
9. i) neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfășurării normale a adunărilor electorale, precum și distribuirea și consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări;
10. j) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale permanente, a copiilor de pe acestea sau a listelor electorale suplimentare;
11. k) nerespectarea dispozițiilor art. 37 alin. (1), (3), (4) și ale art. 39 alin. (4);
12. l) afișarea listelor electorale permanente, a copiilor de pe acestea sau a listelor electorale suplimentare; distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a platformelor-program afișate sau a oricăror altor afișe ori anunțuri de propagandă electorală tipărite;
13. m) nerespectarea deciziilor și hotărârilor birourilor electorale; nerespectarea hotărârilor și instrucțiunilor Autorității Electorale Permanente; nerespectarea hotărârilor Curții Constituționale;
14. n) tipărirea fără drept de buletine de vot, în vederea utilizării acestora în ziua alegerii;
15. o) refuzul de a permite accesul persoanelor acreditate în localul secției de votare, cu excepția cazurilor în care președintele biroului electoral al secției de votare limitează accesul persoanelor acreditate în localul secției de votare datorită mărimii acestuia;
16. p) refuzul de a primi și înregistra o întâmpinare, contestație sau orice altă cerere, formulată în scris;
17. q) refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în împrejurimi;
18. r) înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală sau lista electorale suplimentare în care este înscris pentru primirea buletinului de vot și a ștampilei cu mențiunea «VOTAT»;

r^1) nerespectarea dispozițiilor legale privind prezența altor persoane în cabina de vot;

1. s) neaplicarea pe actul de identitate a ștampilei cu mențiunea “VOTAT” sau a timbrului autocolant, după caz, precum și reținerea actului de identitate, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secției de votare;

ș) nerespectarea dispozițiilor art. 48 alin. (1) lit. e) privind citirea cu voce tare a opțiunii exprimate pe buletinul de vot; întocmirea de către birourile electorale ale secțiilor de votare a proceselor-verbale, cu încălcarea dispozițiilor prezentei legi;

1. t) continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum și sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secțiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat;

ț) purtarea pe durata votării de către membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza, persoanele acreditate sau de către operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice sau ai societăților comerciale ori ai organizațiilor neguvernamentale de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală;

1. u) încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligației de a participa la activitatea acestor birouri;
2. v) refuzul președintelui biroului electoral sau al locțiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptățite potrivit prevederilor prezentei legi;
3. w) încălcarea condițiilor de acreditare de către persoanele acreditate potrivit art. 47 și operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice, ai societăților comerciale ori ai organizațiilor neguvernamentale care au fost acreditate de Biroul Electoral Central prin decizie;
4. x) nerespectarea dispozițiilor art. 10-12 privind delimitarea, numerotarea și stabilirea secțiilor de votare;
5. y) nerespectarea dispozițiilor art. 39 alin. (1)-(3) și (5);
6. z) nerespectarea dispozițiilor art. 41 privind afișajul electoral;
7. aa) nerespectarea dispozițiilor art. 43 alin. (12) privind comercializarea și consumul băuturilor alcoolice;
8. ab) nerespectarea dispozițiilor art. 43 alin. (4);
9. ac) nerespectarea dispozițiilor art. 48 alin. (1) lit. c).

Contravențiile prevăzute la art. 55 lit. b), c), d), e), g), j), k), l), m), o), p), ș), ț), u), v), z), ab) și ac) se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, cele de la lit. f), h), q), t), w), x) și aa), cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei, cele de la lit. a), i), n), r), r^1), s) și y), cu amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei.

Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 55 și aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către:

1. a) ofițerii, agenții și subofițerii din cadrul Poliției Române, Poliției de Frontieră Română și Jandarmeriei Române, precum și polițiștii locali, pentru faptele prevăzute la art. 55 lit. i), k), l), n), o), q), r), r^1), t), w), z) și aa);
2. b) președintele biroului electoral județean, biroului electoral al sectorului municipiului București sau al biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, pentru faptele prevăzute la art. 55 lit. j), p), ș), ab) și ac);
3. c) președintele Biroului Electoral Central, pentru faptele prevăzute la art. 55 lit. f), g) și h);
4. d) președintele biroului electoral, în cazul săvârșirii contravențiilor de către membrii acestuia, ori președintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârșirii contravențiilor de către președinții birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locțiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la art. 55 lit. n), s), ț), u) și v);
5. e) împuterniciții președintelui Autorității Electorale Permanente, pentru faptele prevăzute la art. 55 lit. a), b), c), d), e) și x);
6. f) împuterniciții președintelui Autorității Electorale Permanente, în cazul în care fapta prevăzută la art. 55 lit. m) este săvârșită de autorități ale administrației publice centrale sau locale și în cazul în care fapta prevăzută la art. 55 lit. y) este comisă de altcineva decât de radiodifuzori; președintele biroului electoral, în cazul în care fapta prevăzută la art. 55 lit. m) este săvârșită de către membrii biroului electoral, ori președintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârșirii faptei prevăzute la art. 55 lit. m) de către președinții birourilor electorale ierarhic inferioare; polițiști, în cazul în care fapta prevăzută la art. 55 lit. m) este săvârșită de alte persoane fizice sau juridice;

g) Consiliul Național al Audiovizualului, care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesați, pentru faptele prevăzute la art. 55 lit. y), în cazul în care acestea sunt comise de radiodifuzori.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Infracțiuni electorale prevăzute de Codul Penal

ART. 385

Împiedicarea exercitării drepturilor electorale

(1) Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(2) Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 386

Coruperea alegătorilor

(1) Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute în alin. (1) bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice.

ART. 387

Frauda la vot

(1) Fapta persoanei care votează:

1. a) fără a avea acest drept;
2. b) de două sau mai multe ori;
3. c) prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

ART. 388

Frauda la votul electronic

Tipărirea şi utilizarea de date de acces false, accesarea frauduloasă a sistemului de vot electronic sau falsificarea prin orice mijloace a buletinelor de vot în format electronic se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani.

ART. 389

Violarea confidenţialităţii votului

(1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepseşte cu amendă.

(2) Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 390

Nerespectarea regimului urnei de vot

(1) Deschiderea urnelor, înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiţii decât cele prevăzute de lege se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 391

Falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale

(1) Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu figurează în această listă.

(3) Introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(4) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor.

ART. 393

Sancţionarea tentativei

Tentativa la infracţiunile prevăzute în art. 385 şi art. 387-391 se pedepseşte.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019 CANDIDAȚI. Ordinea pe buletinele de vot la alegerile prezidențiale

După ce am văzut ce înseamnă un vot corect, vom trece în revistă candidații la alegerile prezidențiale de anul acesta.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019 CANDIDAȚI. După cum se știe, duminică, 10 noiembrie 2019, în România au loc alegeri pentru funcția de președinte al României. Mandatul președintelui este de 5 ani.

Ales în funcția de președinte al României va fi declarat candidatul care a întrunit, la aceste alegeri prezidențiale 2019, în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente.

În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea de voturi, se va organiza al doilea tur de scrutin, pe data de 24 noiembrie 2019, la care vor participa numai primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Ordinea pe buletinele de vot

Alegeri prezidențiale. Să vedem, în cele ce urmează, care este ordinea candidaților pe buletinele de vot. Se știe deja, un număr de 14 persoane se află pe lista candidaților la alegeri prezidențiale 2019.

Ordinea în care candidații apar pe buletinele de vot, la alegerile prezidențiale de duminică, 10 noiembrie 2019, conform tragerii la sorți care a fost efectuată de Biroul Electoral Central (BEC), este următoarea:

1. Klaus Iohannis - Partidul Național Liberal
2. Theodor Paleologu - Partidul Mișcarea Populară
3. Dan Barna - Alianța USR PLUS
4. Kelemen Hunor - Uniunea Democrată Maghiară din România
5. Viorica Dăncilă - Partidul Social Democrat
6. Cătălin Ivan - Partidul Alternativă pentru Demnitate Națională
7. Ninel Peia - Partidul Neamul Românesc
8. Sebastian Popescu - Partidul Noua Românie
9. John-Ion Banu - Partidul Națiunea Română
10. Mircea Diaconu - Alianța Electorală Un Om - formată din ALDE și Pro România
11. Bogdan Stanoevici - candidat independent
12. Ramona Bruynseels - Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal)
13. Viorel Cataramă - Dreapta Liberală
14. Alexandru Cumpănașu - candidat independent

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Cum arată buletinele de vot

 

 

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Cum se votează la alegeri prezidențiale 2019. Cum se pune ștampila pe buletinul de vot

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Ștampila cu menţiunea "VOTAT" se aplică pe patrulaterul care corespunde partidului sau candidatului independent dorit. După aplicarea ștampilei, buletinul de vot se îndoaie, astfel încât pagina goală care poartă ştampila de control a secției de votare să rămână în afară. Buletinul se introduce apoi în urnă.

Îndoirea greşită a buletinului de vot NU atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

Dacă aplicarea ștampilei se face în mod greșit, se poate solicita un nou buletin de vot, doar în cazul în care nu a fost introdus în urnă. Primul buletin va fi anulat.

După restituirea ștampilei, alegătorii își vor primi înapoi actul de identitate, pe care trebuie să fie aplicată ştampila cu menţiunea "VOTAT" sau un timbru autocolant.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Unde se votează. Secțiile de votare deschise în țară

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Pe 10 noiembrie 2019, în ziua de alegeri prezidențiale 2019, românii vor vota la secția de votare la care sunt arondați, în conformitate cu domiciliul din actul de identitate. Cei care nu cunosc numărul secției la care sunt arondați pot afla informația de pe pagina web www.registrulelectoral.ro, după ce vor completa CNP-ul, numele de familie și un cod generat automat.

Cei care în ziua de 10 noiembrie - ziua în care se organizează alegerile prezidențiale 2019 - nu se află în localitatea de domiciliu, pot vota la orice secție, pe lista suplimentară.

În cazul în care o persoană este omisă din lista permanentă, aceasta va fi înscrisă pe o listă suplimentară. În București, alegătorii pot vota doar la secția la care sunt arondați, nu poți vota pe listă suplimentară în alt sector.

Lista cu secțiile de votare poate fi consultată pe site-ul Autorității Electorale Permanente.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Cât costă alegerile prezidențiale de anul acesta

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. "Sunt cele mai scumpe alegeri. Vorbim de 835 de secţii de votare în străinătate, faţă de 441, faţă de 390 cât erau acum cinci ani în străinătate şi procesul de votare în străinătate este costisitor, dar este costisitor şi în ţară. Din 150 de milioane, 50 de milioane aproape sunt în străinătate, iar 100 de milioane în ţară. Sunt destul de mulţi bani, trebuiesc gândite alte modalităţi de lucru. Vorbim de secţii de votare care sunt înfiinţate la care votează 30% dintre cetăţeni, şi atunci trebuie să gândim reducerea costurilor prin modalitatea de tipărire a buletinelor de vot, prin modalitatea de funcţionare a birourilor secţiilor de votare fiindcă acum sunt cu 9 membri şi de mai multe mecanisme. Poate putem introduce votul prin corespondenţă şi pentru ţară, astfel încât să ne asigurăm că, dacă dintr-o secţie de votare cu 2.000 de cetăţeni vor vota o mie prin corespondenţă, bineînţeles va trebui să reducem semnificativ modalitatea de vot la secţia de votare", a declarat preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Constantin-Florin Mituleţu-Buică.

Rețineți: pe tot parcursul zilei de duminică, site-ul nostru, www.realitatea.net, vă va oferi informații complete, în timp real, despre procesul de votare. Ulterior, la ora 21:00, pe Realitatea PLUS și pe www.realitatea.net veți afla REZULTATE EXIT POLL ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019 IRES. Sondajul IRES este una dintre cele două cercetări comandate la nivel național care vor fi publicate după închiderea urnelor, de toate posturile TV. Cel de-al doilea sondaj, făcut de AVANGARDE, va fi prezentat de sociologul Marius Pieleanu, un apropiat al PSD.